Cu o admirabila inspiratie si cu infinita generozitate, autorul cartii il invita pe cititor la o calatorie insolita pe firul istoriei, catre originile traditiei initiatice europene. Omul modern a pierdut, in mare parte, interesul pentru ezoterismul autentic si, tocmai de aceea, o astfel de revizitare a traditiei initiatice precum cea propusa in prezenta lucrare va aduce, cu siguranta, un plus de intelegere in ceea ce priveste philosophia occulta, cunoasterea de Sine si, generic vorbind, realizarea spirituala.

Parcurgand paginile acestui volum, vom fi uimiti sa descoperim ca ilustrii ganditori antici n-au fost doar intemeietori de scoala, savanti sau filosofi renumiti in epoca lor, ci si mari maestri spirituali preocupati sa introduca un grad mai mare de claritate in mentalul colectiv. Pitagora, Platon, Philon din Alexandria, Plotin, Proclus, artistii Renasterii, savantii stiintei experimentale, dar si nume de rezonanta din panteonul cultural european, precum Francis Bacon, Isaac Newton (si multi altii) puncteaza aici, rand pe rand, prin contributiile lor, venerabila traditie initiatica.

Abordarea inedita pe care autorul o prezinta cititorului dornic de cunoastere scoate in evidenta, cu deosebire, acele aspecte care, de regula, raman insesizabile pentru ca au, in mod inerent, o dimensiune profund initiatica si operativa; prin aceasta, cartea poate fi luata ca un indreptar menit sa aduca mai multa lumina intr-un domeniu pe cat de interesant, pe atat de insuficient cunoscut, mai ales ca, la finele calatoriei, ni se dezvaluie Francmasoneria speculativa moderna, cea care, de mai bine de trei secole, polarizeaza atentia publicului larg.

[…] de prea multe ori ne inselam cand ne gandim doar la Masoneria moderna, fara sa intelegem ca aceasta este pur si simplu o deviatie. Primii responsabili de acest lucru sunt, dupa cat se pare, pastorii protestanti Anderson si Desaguliers, care au redactat Constitutiile […] si care au facut sa dispara toate vechile documente pe care au pus mana, ca sa nu se vada inovatiile pe care le-au introdus si pentru ca aceste documente contineau formule care li se pareau suparatoare, cum ar fi obligatia de a fi credincios lui Dumnezeu, Sfintei Biserici si Regelui, ceea ce era o marca incontestabila a originii catolice a Masoneriei. Aceasta activitate de deformare a fost dusa de protestanti vreme de cincisprezece ani care s-au scurs de la moartea lui Christopher Wren, ultimul Mare Maestru al Masoneriei vechi […]. Cu toate acestea, ei au lasat sa existe simbolismul, fara sa stie ca acesta, pentru cine-l intelegea, marturisea contra crimei lor la fel de evident ca si textele scrise, care, de altfel, nu au fost toate distruse.

René Guénon

Există un adevăr fundamental care se dovedește a fi mult prea subtil și profund încifrat în istoria tradiției […] anume că, dintotdeauna, geometria a reprezentat instrumentul tradițional prin care se va fi realizat influențarea aspirantului aflat pe Calea regală; geometria va fi fost, așadar, filonul de aur ce străbate istoria inițiatică aflată mereu în tranziție de la o formă organizatorică la alta. Stupefacția pe care o va fi produs relevarea constantelor geometrice pe vremea lui Pitagora, Euclid și Platon este identic-egală cu cea pe care o trăiește aspirantul din secolul al XXI-lea și are același efect de trezire și de îndreptare fermă a acestuia cu fața către Principiu. În toate timpurile, geometria a fost cea care a asigurat continuitatea predaniei și, deopotrivă, a reprezentat instrumentul predilect prin care s-a transmis fiorul ordinii, revelarea armoniei cosmice și a intenționalității divine. Frecventele referiri la Pitagora și la Euclid, pe care le găsim în vechile manuscrise, nu fac decât să sublinieze o dată în plus importanța identității dintre Masonerie și Geometrie. În centrul acestei reprezentări se întrevede doctrina metafizică a ordinii și armoniei sacre, cea întemeiată pe principii universal valabile cu trimitere subtilă la planul divin și la o voință/atotputernicie supremă.

Vasile Zecheru

CUPRINS

Introducere               7

1. GEOMETRIA, PITAGORA, SOCRATE SI EUCLID                12
1.1. Geometria mirabilis               15
1.2. Pitagora si fraternitatea crotoniana               24
1.3. Succinta privire asupra invataturii pitagoreice               30
1.4. Socrate si Euclid               39

2. PLATON, CRIPTO-PITAGOREICUL               48
2.1. Aspecte biografice si contextuale               50
2.2. Metafizica platoniana               58
2.3. Sufletul lumii si cel uman               73
2.4. Statul perfect               85

3. ECLECTISMUL INITIATIC ALEXANDRIN               93
3.1. Consideratii preliminare               95
3.2. Hermetismul               103
3.3. Gnoza si constiinta luminica               112
3.4. Iudaism elenizat sau elenism iudaizat?               120

4. NEOPLATONISMUL EZOTERIC               130
4.1. Scurta prezentare               132
4.2. Plotin, maestru spiritual               139
4.3. Porphyrios si Iamblichos               148
4.4. Proclus sau cantecul de lebada al ezoterismului cult               158

5. PITAGORISMUL ITALIC               166
5.1. Ratiuni introductive               168
5.2. Pitagorismul italic la inceputurile sale               175
5.3. Pitagoreicii si collegia fabrorum               180
5.4. Neopitagorismul roman si maestrii comacini                189

6. MASONERIA OPERATIVA MEDIEVALA               197
6.1. Introducere sumara               198
6.2. Steinmetzen Brüderschaft si Bauhütte               200
6.3. Compagnons du Devoir               207
6.4. Ghildele britanice si istoria lor legendara               216

7. EZOTERISMUL POSTRENASCENTIST               226
7.1. Quattrocento si redescoperirea geometriei               227
7.2. Doctrina ordinii universale in era postrenascentista               236
7.3. Cabala, Alchimia si Rozacrucianismul               244
7.4. Expansiunea fecunda a Rozacrucianismului               253

In loc de concluzii               262              
Bibliografie               268