Misticism si logica si alte eseuri

Misticism si logica porneste de la incercarea de a oferi raspuns unor interogatii fundamentale: 1. Care dintre cele doua modalitati de cunoastere, ratiunea si intuitia, este superioara - daca exista superioritate in acest caz? 2. Pluralitatea si diviziunea sint integral iluzorii? 3. Se poate vorbi despre o irealitate a timpului? 4. Carui tip de realitate apartin binele si raul? Raspunzind cu rigoare filosofica si coerenta logica acestor intrebari, Bertrand Russell desfide misticismul integral, dogmatic si pretins transcendent, dar retine ca pozitiva particulara experienta a iluminarii mistice, care se bizuie pe o intelepciune a simtirii demna sa devina atitudine existentiala, fara insa a fi transformata in crez de viata. Potrivit filosofului britanic, misticismul se defineste prin: 1. o cunoastere intuitiva, directa si instantanee a esentei aflate dincolo de realitatea empirica si iluzorie; 2. credinta in unitatea tuturor celor existente (negarea divizunii); 3. postularea caracterului iluzoriu al timpului (daca totul este unitar, atunci nu exista nici trecut, prezent sau viitor); 4. negarea realitatii raului, ce ar tine de lumea decazuta si divizata, guvernata de senzatii si experienta.

Citiţi un fragment din această carte.

CUPRINS

Prefata                7

I. Misticism si logica                   9

1. Ratiune si intuitie                    20

2. Unitate si pluralitate   26

3. Timpul                         29

4. Binele si raul               35

II. Locul stiintei intr-o educatie liberala 42

III. Cultul omului liber                           55

IV. Studiul matematicii                          67

V. Matematica si metafizicienii              84

VI. Despre metoda stiintifica in filosofie           109

VII. Ultimii constituenti ai materiei                   137

VIII. Relatia datelor senzoriale cu fizica            158

1. Enuntarea problemei                           158

2. Caracteristicile datelor senzoriale                   160

3. Sensibilia                                                         162

4. Datele senzoriale sunt fizice               163

5. "Sensibilia" si "lucrurile"                                166

6. Constructii versus inferente                168

7. Spatiul privat si spatiul perspectivelor            172

8. Plasarea "lucrurilor" si "sensibilelor" in spatiul perspectiva    175

9. Definirea materiei                                           178

10. Timpul                                                           180

11. Persistenta lucrurilor si a materiei                 182

12. Iluzii, halucinatii si vise                                186

IX. Despre notiunea de cauza                            194

X. Cunoastere directa si cunoastere prin descriere         223

Index                              247