Bhagavad - Gita

Bhagavad-Gita reprezinta cea mai cuprinzatoare sinteza a spiritualitatii indiene, in care sunt asimilate teze foarte diferite, cum ar fi transcendentalismul monist upanisadic (preluat ulterior de Vedanta), dualismul Samkya, teismul de tip devotional si tehnicile spirituale yoga; intregul poem apare ca un amestec antinomic de reprezentari arhaice, uneori naive, si de rafinate solutii in problema optiunii si a libertatii.

Bhagavad-Gita a integrat toate modalitatile de transcendere a actului si ale constiintei fenomenale; asezand lucid si deliberat formulele ritualiste ale lumii arhaice alaturi de doctele formule de alienare ale constiintei, ea a reusit sa decanteze astfel esenta lor comuna si semnificatia lor universala, desprinsa de contextul cultural care le-a facut posibile. De aceea ar fi greu sa admitem ca textul marcheaza numai un moment sincretist; el este mai mult decat atat: un moment de lucida analiza aspirand la descoperirea functiei comune in pluralitatea experientelor spirituale indiene.

Dincolo de continutul sau filosofic, poemul este incarcat de o maretie si o fascinatie ce tin de esenta sa dramatica.

Sergiu Al-George

*

Bhagavad-Gita sau „Cantecul celui Preafericit" (ori, daca preferati, „Cantarea Domnului") constituie partea centrala a marelui poem epic sanskrit Mahabharata, redactat intre secolele V si II i.Hr. Text de capatai al hinduismului, Mahabharata este considerat un compendiu genial al intregii doctrine vedice, fiind structurat in 18 sectiuni. Bhagavad-Gita nareaza faptele de glorie ale razboiului dintre fiii regelui Pandu si razboinicii Kauravas. Pe campul de bataie de la Kurukshetra, printii Arjuna si Bhagavat sunt pregatiti sa-si conduca ostile in batalie. Arjuna (incarnare a lui Krishna) ii zareste insa incolonati in armata adversa pe multi din familia sa, de unde si o apasata dilema morala. Krishna, al optulea avatar al zeului Vishnu (manifestare a principului Brahman), trebuie sa-l infrunte pe printul Arjuna, cel care se indoieste insa de morala care-i dicteaza sa-si atace rudele incolonate sub stindardul lui Kaurava. Dincolo de poveste, poemul ca atare, structurat in 700 de distihuri, confera temeiul filosofiei si practicii Hatha Yoga, cea mai raspandita forma a disciplinei yoga in Occident.

Potrivit marelui orientalist roman Sergiu Al-George, Bhagavad-Gita reprezinta „cea mai cuprinzatoare sinteza a spiritualitatii indiene, in care sunt asimilate teze foarte diferite, cum ar fi transcendentalismul monist upanisadic (preluat ulterior de Vedanta), dualismul Samkya, teismul de tip devotional si tehnicile spirituale yoga; intregul poem apare ca un amestec antinomic de reprezentari arhaice, uneori naive, si de rafinate solutii in problema optiunii si a libertatii". Oricum, sa subliniem faptul ca scolile gimnasticii spirituale yoghine datoreaza imens acestui poem mistic, care a vulgarizat prescriptiile si principiile acestei filosofii sapientiale intr-o limba poetica fara cusur, transfigurand in cheie universala liniamentele spiritualitatii hinduse.

Valentin Protopopescu, realizator emisiune „Texte si Pretexte", Radio Romania Cultural

CUPRINS

Nota introductiva 9

I. Descumpanirea lui Arjuna 25

II. Yoga discriminarii 35

III. Yoga faptei 53

IV. Yoga cunoasterii si a faptei 63

V. Yoga renuntarii 73

VI. Yoga concentrarii 81

VII. Yoga cunoasterii si a intelegerii 93

VIII. Yoga salvarii in Brahman 101

IX. Yoga tainei regesti 109

X. Yoga intruchiparilor divine 117

XI. Viziunea celui cu multe forme 127

XII. Yoga daruirii de sine 145

XIII. Yoga discriminarii intre natura si spirit 151

XIV. Yoga deosebirii celor trei tendinte 159

XV. Yoga spiritului supreme 167

XVI. Yoga deosebirii dintre starea divina si cea demonica 173

XVII. Yoga deosebirii celor trei credinte 178

XVIII. Yoga renuntarii si a eliberarii 187

Anexe

Note 207

Index sanskrit 225

Index de nume 229