Blogul Editurii Herald

Consecintele faptului de a avea un creier social sunt foarte variate; printre ele se numara si faptul ca multe concepte pe care le privim ca fiind reale in mod obiectiv – cunoasterea, memoria, identitatea si realitatea ca atare – sunt, in mare parte, constructe sociale. Unul dintre motivele pentru care lucrurile ne apar ca fiind mai reale atunci cand le experimentam impreuna cu ceilalti este faptul ca experienta realitatii este, in primul rand, un fenomen de natura sociala. Copiii demonstreaza acest aspect intr-o maniera foarte directa ori de cate ori ne spun: „Uite, uite!”, invitandu-ne sa-i privim cum fac roata sau un numar de magie.

Vasile Zecheru este doctor in economie, coordonatorul colectiei Arta Regala de la Editura Herald si speaker la evenimentul Masoneria – Istoria si filosofia Ordinului de la Marile Misterii ale Antichitatii pana in prezent care va avea loc la ARCUB (Str. Lipscani, nr. 84 – 90, Bucuresti, sala Arcelor), miercuri, 4 martie 2020, ora 18.30. In intampinarea acestei intalniri, invitatul nostru ne-a transmis cateva cuvinte despre 3 autori din colectia Arta Regala: Jirah Dewey Buck, Joseph Fort Newton si Albert Pike.

Mult timp lumea occidentala nu a stiut prea multe despre viata, cultura, religia si practicile vietii cotidiene ale orientalilor. Mai intai le-am descoperit teritoriul, apoi matasea si mirodeniile, apoi le-am trimis misionarii, dar le-am trimis misionarii si Biblia cu mult inainte de a incerca sa le intelegem credintele si modul de viata. Prioritara era raspandirea cuvantului biblic pe un teren pe care unii il vedeau arid; tarziu am incercat sa intelegem ca daca nu ne erau asemanatori in credinta si practici religioase, nu ne erau totusi straini. Primele intalniri nu au fost deloc amicale, au stat sub semnul confruntarii, unii nu au uitat sa ia sabia intr-o mana, in cealalta Biblia, asa cum se intamplase si la descoperirea Americii, ceilalti au ripostat persecutand si pedepsind. Tulburator in acest sens, si plin de invataminte, romanul Tacere, al lui Shusaku Endo, despre drama misionarilor crestini in Japonia veacului al XVII-lea.

Toate marile traditii spirituale au un text fondator, un ansamblu de formule simbolice si rituale prin care fiecare traditie este recunoscuta si particularizata. Pentru Vechiul Egipt, acest text fondator il reprezinta Textele Piramidelor, cel mai vechi corpus esoteric egiptean, gravat pentru prima oara in interiorul piramidei regelui Ounas, ultimul suveran al celei de-a V-a dinastii, acum mai bine de 2300 de ani i.H. Originea acestui text fondator este mult mai veche si coboara pana la inceputurile civilizatiei egiptene. A citi Textele Piramidelor inseamna a parcurge drumurile unui continent in mare parte neexplorat, care ofera inca surprinzatoare peisaje simbolice, afirma cunoscutul egiptolog Christian Jacq. Scrise cu hieroglife, aceste Texte, cele mai vechi din Egipt, nu erau compuse intr-o limba umana, caci acolo erau medou neter, „cuvintele lui Dumnezeu”.

Interpretarea viselor, spunea Freud, este calea regala pentru a ajunge la cunoasterea sufletului, aici gasindu-se si explicatia abundentei cailor de interpretare a viselor din antichitate pana in zilele noastre. Mai vechile interpretari au fost inlocuite de cele datorate psihanalizei, aici detasandu-se prin profunzime cartile lui Freud (Interpretarea viselor) si C.G. Jung (Analiza viselor). In Dictionnaire critique de l’esoterisme, aparut in 1998 la Presses Universitaires de France, articolul reve/vis are cateva intrari: aborigenii Australiei, indienii din America de Nord, Islam; in Dictionar de simboluri, coordonat de Jean Chevalier si Alain Gheerbrant, sunt mai multe deschideri catre locul si fenomenul visului, catre functiile si analiza visului, catre interpretarea si culisele visului. De putin timp, cititorul roman are posibilitatea de a cunoaste care era stadiul cercetarilor despre vis in deceniul al saptelea al secolului al XIX-lea, la anul 1867, citind cartea lui Leon d’Harvey de Saint-Denys, Visele si mijloacele de a le controla. Observatii practice, traducere din limba franceza, prefata si note de Laurentiu Malomfalean, Bucuresti, Editura Herald, 2019, 256 p.,

Pe 13 februarie va asteptam la Libraria Seneca AntiCafe, la Traditia straveche nordica: mituri, ritualuri si practici samanice, un dialog despre titlurile „Samanul din Nord" de Evelyn C. Rysdyk, „Calea Samanului” de Michael Harner si „Edda – povesti din mitologia nordica” de Snorri Sturluson.

La aceasta intalnire vom explora mitologia si practicile samanismulu nordic, impreuna cu Anja Normann din Suedia, saman din traditia nordica, Ioana Iliut (facilitator de practici samanice) si Andreea Tincea (senior editor Herald). Pentru a afla mai multe detalii despre aceste subiect si atelierele pe care Anja le va sustine in Romania, am discutat mai multe cu Ioana Iliut, in cadrul unui interviu acordat Editurii Herald.

O istorie a misticii crestine este de neconceput fara evocarea punctelor forte ale experientei unor mistici din randul carora amintim pe: Origen, Grigore de Nyssa, Dionisie Areopagitul, Bonaventura, Meister Eckhart, Ioan al Crucii, Tereza de Avila sau Ignatiu de Loyola. Trairile mistice si scrierile celor amintiti, si ale multor altora, ne amintesc o celebra spusa a lui Pascal: „Dumnezeul lui Avraam, al lui Isac si al lui Iacov si nu Dumnezeul filosofilor si savantilor. Dumnezeu sensibil inimii si nu ratiunii.” Descoperindu-si de tanara vocatia religioasa, avand viziuni extraordinare, citind cu aviditate Confesiunile sfantului Augustin, Tereza de Avila (1515-1582), dupa „convertirea” petrecuta in jurul anului 1555 si-a propus sa reformeze Carmelul readucandu-l la regulile sale prime.

Asa cum o indica si numele sau [Kuṇḍalini], „energia incolacita avand un corp sinuos”, este asemanatoare unui sarpe, atunci cand sta infasurata si adormita in trupul [fiintei umane]. Sarpele, pe care otrava sa il face de temut, simbolizeaza toate fortele malefice si corespunde de asemenea, atat timp cat Kuṇḍalini zace inerta inlauntrul nostru, energiilor noastre inconstiente, obscure, totodata otravite si otravitoare. Totusi, odata trezite si stapanite, aceleasi energii devin eficiente si ne confera o forta veritabila.

Editura Herald publica sub titlul Benedictus Deus patru dintre cele mai importante tratate de mistica ale celebrului teolog mistic dominican, Meister Eckhart, si 43 dintre cele mai frumoase si profunde predici rostite de acesta in diferite circumstante. Ideea centrala ce se desprinde din aceste lucrari, toate cu o profunda incarcatura misticia, este aceea a desprinderii de cele lumesti, tot ceea ce nu este Dumnezeu, dupa propria lui expresie folosita foarte des in scrierile sale, pentru a se uni cu Dumnezeu si a trai comuniunea intima cu divinul.

Un extras din capitolul I al cartii Castelul interior - Desavarsirea spirituala sau cele sapte etape ale unirii sufletului cu Dumnezeu de Terasa de Avila, unde se vorbeste despre frumusetea si despre demnitatea sufletelor noastre. Se face o comparatie pentru a se intelege aceasta si se vorbeste despre folosul avut cand le intelegem si cand cunoastem favorurile pe care le primim de la Dumnezeu. Iar poarta acestui Castel este rugaciunea.

Claudia Jimeno Beltran este licentiata in psihologie si este specialist in dezvoltare personala si crestere spirituala. In anul 2001 a fondat Centrul de Dezvoltare Personala AMANESER, care a adus in Romania tehnici noi si inovative de comunicare, dezvoltare personala si eliberare emotionala. Pentru ca miercuri, pe 15 ianuarie la Respiro Lounge, va facilita atelierul Gestionarea emotiilor negative, alaturi de Sorin Lucaci (PR Herald), am stat de vorba cu Claudia Jimeno pentru a afla mai multe despre emotii si cum le putem gestiona.

Am spus ca nu credem in suspendarea gandirii, ca nu privim exercitiul niciunei facultati ca fiind inabusit de catre somn, ca daca la omul adormit atentia se dovedeste uneori dificila, vointa slabita, iar judecatile eronate, imaginatia, memoria, sensibilitatea dobandesc in schimb o putere de expansiune enorma, in asa fel incat, daca starea de vis nu iti permite sa pastrezi justul echilibru intelectual indispensabil pentru a indeplini o lucrare a mintii rationala in toate privintele, in orice caz ea poate deschide, asupra lumii ideale, orizonturi necunoscute in viata reala.

Multa vreme observatiile psihologice erau exprimate si ramaneau intr-un cerc restrans, nefiind luate in seama, reprosandu-li-se totdeauna lipsa obiectivitatii, lipsa suportului stiintific, apropierea de speculatia subiectiva. Observarea comportamentului uman, interpretarea gandurilor, viselor, obsesiilor, frustrarilor nu puteau ravni la dreptul de a locui in cetatea celor aflati in cautarea adevarului absolut; aceasta era opinia majoritatii. Abia secolul al XX-lea avea sa aduca o schimbare radicala; de atunci aspectele vietii launtrice, experientele subiective ies din sfera superstitiei, neseriosului, imaginarului, unde le asezase un scientism gaunos, devenind un factor determinat al intelegerii vietii omenesti in intregul sau. Oamenii din vechime isi exprimau trairile psihologice si relatiile interumane prin mituri si ritualuri.

„Filmul Copilul-problema (Systemsprenger) reuseste sa surprinda si sa transmita spectatorului drama copilului maltratat si apoi abandonat, drama cu care, intr-o masura mai mica sau mai mare se confrunta aproape toti copiii care sosesc intr-o familie in care parintii sunt ei insisi  fosti copii traumatizati si incapabili de a crea un spatiu de siguranta fizica si emotionala pentru noul nascut.

Practicata initial in templele Budiste, Ceremonia Ceaiului s-a format absorbind principii si comportamente provenite din practica budismului Zen. Practica ascetica, cautarea neincetata pentru realizarea completa si existentiala a lucrurilor „in Sinea lor Adevarata”, intr-un salt calitativ abrupt si instantaneu, devine o dimensiune marcanta a ceremoniei. Poate cea mai importanta.

Lucrarea profesorului Alexandre Moret ”Misteriile egiptene” se refera la stradaniile omului modern de a descifra sensul ceremoniilor si al monumentelor egiptene; s-au utilizat surse multiple (reprezentari din morminte tebane, papirusuri, Textele Piramidelor etc) si s-au facut paralele si cu alte culturi. In esenta mesajul misteriilor pare sa se refere la nemurirea spiritului si ascensiunea constiintei umane catre propria nemurire. Insa pentru a atinge un nou nivel de constiinta mai intai se moare pentru vechea forma de a fi. De aceea evolutia are ca substrat renasterea. Cu siguranta riturile din Misterii isi pastreaza semnificatia ascunsa si asteapta un viitor pentru fi intelese cu adevarat. 

Adevarul esential al vietii poate lua forma, in lumea umana, sub doua infatisari: inteleptul si maestrul. Ei nu sunt personaje istorice reale decat daca este vorba despre „fiinte transformate” prin profunzimea Fiintei supranaturale. In mijlocul lumii conditionate, ambii se simt liberi de orice conditionare. Ei au surmontat incercarile fundamentale ale existentei umane: frica, disperarea, abandonul.

Christopher D. Wallis, licentiat al Universitatii Oxford in Religie Comparata si profesor de sanscrita la Universitatea Berkeley, ne ofera o carte foarte bine scrisa: Tantra Iluminata. Filozofia, istoria si practica unei traditii nemuritoare. Lucrarea este de o rigurozitate aproape academica, dar se diferentiaza de lucrarile aride de acest gen tocmai prin modul implicat si incitant in care abordeaza tema cartii.

Cand ne gandim la furie, majoritatea dintre noi o vedem ca pe o emotie strict negativa, care trebuie eliminata in totalitate. In realitate, furia exista in noi, pentru ca in decursul evolutiei noastre ne-a ajutat sa ne protejam, la fel ca si frica. Exact asa cum frica ne ajuta sa nu facem lucruri nebunesti care ne pot pune viata in pericol, la fel si furia ne alerteaza la momentele in care nevoile nu ne sunt indeplinite si care ne pot duce, mai incet, dar sigur, in aceeasi directie. Stim, desigur, ca multe boli pot fi induse psihosomatic, fie ca au drept cauza frica, tristetea sau furia.  O alta functie importanta a furiei este cea de motivator. Ea ne poate da energia si curajul sa facem o schimbare, sa infruntam o situatie sau o persoana care ne provoaca si, in final, sa neprotejam. Si sa nu uitam de rolul furiei in anumite sporturi, cum ar fi cele de contact, de exemplu.

Din punct de vedere antropologic Chanoyū este un ritual. Un ritual menit sa restabileasca ordinea lumii. La fel ca multe alte ritualuri. Ceva se intampla, lumea isi pierde echilibrul, raul domina binele si cineva trebuie sa isi assume responsabilitatea de a aduce lucrurile la locul lor. Un act trebuie infaptuit. Un act ritualistic executat de cunoscatori dupa reguli stabilite: Ceremonia Ceaiului.

Ananda Coomaraswamy este recunoscut in prima jumatate a secolului al XX-lea drept unul dintre principalii promotori ai legaturii dintre filosofia occidentala (in special Plotin si Platon) si cea orientala. Intrega sa gandire sta sub semnul a ceea ce numea philosophia perennis, intelepciune ancestrala care nu poate fi redusa nici la un un pur sistem filosofic, nici la religie sau teosofie. Ea transcende timpul si atesta, in fapt, adevarul comun tuturor lucrurilor, fiintelor si realitatilor. Era vorba, asa cum o numea Mircea Eliade, de „traditia primordiala si universala prezenta in orice civilizatie autentica nonaculturata”. (1)

Filosofi prin foc, asa isi spuneau vechii alchimisti, care defineau alchimia ca fiind arta de a filosofa prin foc, cultivand astfel o noua alianta, cea dintre intelepciune si foc. Si nu este vorba despre focul care arde sub athanor, ci despre focul asociat cu inflamabilitatea spiritului, este vorba despre focul-principiu, teoretizat de primii filosofi greci alaturi de celelalte elemente prime, apa, aer si pamant. Heraclit din Efes a fost filosoful grec, aristocrat si extravagant, care a considerat focul ca principiul material prim si unic al universului, un univers, in viziunea sa, intr-o perpetua devenire, intr-un mobilism universal, in care nu ne scaldam niciodata de doua ori in aceeasi apa a unui rau.

Inainte de orice, trebuie sa spun ca tin foarte mult la volumul acesta pentru ca reprezinta prima mea colaborare cu Editura Herald in calitate de traducator. Nu pot sa uit cat de emotionat am lucrat la el, avand sentimentul ca incep, daca-mi permiteti, o noua aventura in domeniul cartii.

Iubesc cartea lui Evelyn Rysdyk, „Samanul din nord”. Este minunatul rod al impletirii  dintre o minte sclipitoare, iscoditoare, constienta si o inima calda, generoasa, plina de compasiune, inima de saman. Cartea abunda in informatii extrem de bine documentate. In spate sunt ani de studiu dedicat cercetarii samanismului dar, dincolo de colectionarea respectiva, transpare un nivel foarte avasat de intelegere a fenomenelor, capabil sa coreleze informatiile de ultima ora din domeniul stiintelor de frontiera, cu mitologiile si folclorul, pe care astfel le si valideaza.

Aceasta “traducere a biografiei autorizate a lui Wang Liping, maestru daoist in viata”, este, dincolo de orice indoiala, un eveniment deosebit; si asta din mai multe puncte de vedere:
In primul rand deoarece autenticitatea unui asemenea document spiritual, de consistenta initiatica – deci esoterica – , este in egala masura un semn al vremurilor si un act de generozitate din partea unei elite ce ramane intotdeauna intr-un anonimat ce depaseste simpla modestie sau discretie.

"Sparge tiparele!" este o carte de dezvoltare personala ce prezinta aspecte legate de tiparele interioare in care functionam in viata de zi cu zi, in interactiunea cu cei din jur, cat si in relatie cu propria persoana. Pentru a usura intelegerea felului in care se structureaza modul nostru de a privi lumea, cartea ofera o scurta introducere in teoria schemelor a lui Jeffrey Young si familiarizeaza cititorul cu notiuni ca: scheme si moduri ca instrumente de analiza, introspectie si schimbare personala.

Daca v-a preocupat vreodata intersectia stiintei cu spiritualitatea, conversatiile facilitate de Mind and Life Institute (fondat de Dalai Lama in 1991 pentru studiul stiintelor contemplative) va furnizeaza un regal de aplicare a logicii in domeniul atat de neclar care este deplin descris de traditia de gandire buddhista, dar pe care stiinta abia acum incepe sa il abordeze. Cartea scoate la iveala o fateta noua a lui Dalai Lama si a calugarilor de rang inalt, care demonstreaza un nivel neobisnuit de instruire, gandire logica si metoda analitica.

Copile, ti-am refuzat iubirea, te-am alungat in Infern!

Mate Gabor, autor al unor semnificative lucrari despre urmari ale traumei psihice – cum ar fi dependenta si sindromul deficitului de atentie - este, din punctul meu de vedere, unul dintre marii umanisti ai actualitatii. E greu sa fii astazi umanist, pentru ca lumea noastra scoasa din tatani a declarat razboi insusi umanismului care a fondat-o! Fugim ca bezmeticii dupa valori de tip functionalist si materialist, nu mai stim ce reprezinta si nu mai cautam adevarul, binele, sacrul... Cine sa ne apere? Educatia, spatiul academic? Nici vorba! Functiunea culturala si umanista a scolii si a universitatii se pierd vazand cu ochii, din cauza ca scientismul actual respinge tot ceea ce nu intra in ingustele sale categorii.

De multe ori parasesc fara sa vreau realitatea imediata, fascinat de anumite situatii care imi captiveaza total atentia. Ma atrag lucrurile care par naturale, firesti, usoare, fara urma de efort, elegante, la locul lor. Le observi pierdut, si simti cum lumea functioneaza ca unsa, cum totul este posibil. Ce sentiment de usurare. De exemplu, o dupa amiaza insorita in parc, un loc unde pensionarii se aduna sa joace sah. Privesc fara sa inteleg miscarile precise cu care muta in liniste obiecte din lemn cu forme ciudate, colorate diferit, dovada clara ca apartin unor lumi adverse aflate in aparent conflict. Cateodata o piesa dispare de pe tabla de piatra vopsita in patrate albe si negre si obosita de vreme si de ploi. Pare foarte simplu ce fac ei. Departe de a fi simplu. La sfarsit cineva castiga.

In cartea Samanul din Nord, autoarea Evelyn Rysdyk, ne poarta intr-o calatorie imaginara si practica in lumea samanismului precrestin, utilizand in aceasta redescoperire a originilor, unelte venite din arheologie, stiinta, mitologie. O indrumare valoroasa a calatoriei fiecaruia catre originile ancestrale, stramosesti si mai ales mitologice.