Blogul Editurii Herald

Cand ne gandim la furie, majoritatea dintre noi o vedem ca pe o emotie strict negativa, care trebuie eliminata in totalitate. In realitate, furia exista in noi, pentru ca in decursul evolutiei noastre ne-a ajutat sa ne protejam, la fel ca si frica. Exact asa cum frica ne ajuta sa nu facem lucruri nebunesti care ne pot pune viata in pericol, la fel si furia ne alerteaza la momentele in care nevoile nu ne sunt indeplinite si care ne pot duce, mai incet, dar sigur, in aceeasi directie. Stim, desigur, ca multe boli pot fi induse psihosomatic, fie ca au drept cauza frica, tristetea sau furia.  O alta functie importanta a furiei este cea de motivator. Ea ne poate da energia si curajul sa facem o schimbare, sa infruntam o situatie sau o persoana care ne provoaca si, in final, sa neprotejam. Si sa nu uitam de rolul furiei in anumite sporturi, cum ar fi cele de contact, de exemplu.

Din punct de vedere antropologic Chanoyū este un ritual. Un ritual menit sa restabileasca ordinea lumii. La fel ca multe alte ritualuri. Ceva se intampla, lumea isi pierde echilibrul, raul domina binele si cineva trebuie sa isi assume responsabilitatea de a aduce lucrurile la locul lor. Un act trebuie infaptuit. Un act ritualistic executat de cunoscatori dupa reguli stabilite: Ceremonia Ceaiului.

Ananda Coomaraswamy este recunoscut in prima jumatate a secolului al XX-lea drept unul dintre principalii promotori ai legaturii dintre filosofia occidentala (in special Plotin si Platon) si cea orientala. Intrega sa gandire sta sub semnul a ceea ce numea philosophia perennis, intelepciune ancestrala care nu poate fi redusa nici la un un pur sistem filosofic, nici la religie sau teosofie. Ea transcende timpul si atesta, in fapt, adevarul comun tuturor lucrurilor, fiintelor si realitatilor. Era vorba, asa cum o numea Mircea Eliade, de „traditia primordiala si universala prezenta in orice civilizatie autentica nonaculturata”. (1)

Filosofi prin foc, asa isi spuneau vechii alchimisti, care defineau alchimia ca fiind arta de a filosofa prin foc, cultivand astfel o noua alianta, cea dintre intelepciune si foc. Si nu este vorba despre focul care arde sub athanor, ci despre focul asociat cu inflamabilitatea spiritului, este vorba despre focul-principiu, teoretizat de primii filosofi greci alaturi de celelalte elemente prime, apa, aer si pamant. Heraclit din Efes a fost filosoful grec, aristocrat si extravagant, care a considerat focul ca principiul material prim si unic al universului, un univers, in viziunea sa, intr-o perpetua devenire, intr-un mobilism universal, in care nu ne scaldam niciodata de doua ori in aceeasi apa a unui rau.

Inainte de orice, trebuie sa spun ca tin foarte mult la volumul acesta pentru ca reprezinta prima mea colaborare cu Editura Herald in calitate de traducator. Nu pot sa uit cat de emotionat am lucrat la el, avand sentimentul ca incep, daca-mi permiteti, o noua aventura in domeniul cartii.

Iubesc cartea lui Evelyn Rysdyk, „Samanul din nord”. Este minunatul rod al impletirii  dintre o minte sclipitoare, iscoditoare, constienta si o inima calda, generoasa, plina de compasiune, inima de saman. Cartea abunda in informatii extrem de bine documentate. In spate sunt ani de studiu dedicat cercetarii samanismului dar, dincolo de colectionarea respectiva, transpare un nivel foarte avasat de intelegere a fenomenelor, capabil sa coreleze informatiile de ultima ora din domeniul stiintelor de frontiera, cu mitologiile si folclorul, pe care astfel le si valideaza.

Aceasta “traducere a biografiei autorizate a lui Wang Liping, maestru daoist in viata”, este, dincolo de orice indoiala, un eveniment deosebit; si asta din mai multe puncte de vedere:
In primul rand deoarece autenticitatea unui asemenea document spiritual, de consistenta initiatica – deci esoterica – , este in egala masura un semn al vremurilor si un act de generozitate din partea unei elite ce ramane intotdeauna intr-un anonimat ce depaseste simpla modestie sau discretie.

"Sparge tiparele!" este o carte de dezvoltare personala ce prezinta aspecte legate de tiparele interioare in care functionam in viata de zi cu zi, in interactiunea cu cei din jur, cat si in relatie cu propria persoana. Pentru a usura intelegerea felului in care se structureaza modul nostru de a privi lumea, cartea ofera o scurta introducere in teoria schemelor a lui Jeffrey Young si familiarizeaza cititorul cu notiuni ca: scheme si moduri ca instrumente de analiza, introspectie si schimbare personala.

Daca v-a preocupat vreodata intersectia stiintei cu spiritualitatea, conversatiile facilitate de Mind and Life Institute (fondat de Dalai Lama in 1991 pentru studiul stiintelor contemplative) va furnizeaza un regal de aplicare a logicii in domeniul atat de neclar care este deplin descris de traditia de gandire buddhista, dar pe care stiinta abia acum incepe sa il abordeze. Cartea scoate la iveala o fateta noua a lui Dalai Lama si a calugarilor de rang inalt, care demonstreaza un nivel neobisnuit de instruire, gandire logica si metoda analitica.

Copile, ti-am refuzat iubirea, te-am alungat in Infern!

Mate Gabor, autor al unor semnificative lucrari despre urmari ale traumei psihice – cum ar fi dependenta si sindromul deficitului de atentie - este, din punctul meu de vedere, unul dintre marii umanisti ai actualitatii. E greu sa fii astazi umanist, pentru ca lumea noastra scoasa din tatani a declarat razboi insusi umanismului care a fondat-o! Fugim ca bezmeticii dupa valori de tip functionalist si materialist, nu mai stim ce reprezinta si nu mai cautam adevarul, binele, sacrul... Cine sa ne apere? Educatia, spatiul academic? Nici vorba! Functiunea culturala si umanista a scolii si a universitatii se pierd vazand cu ochii, din cauza ca scientismul actual respinge tot ceea ce nu intra in ingustele sale categorii.

De multe ori parasesc fara sa vreau realitatea imediata, fascinat de anumite situatii care imi captiveaza total atentia. Ma atrag lucrurile care par naturale, firesti, usoare, fara urma de efort, elegante, la locul lor. Le observi pierdut, si simti cum lumea functioneaza ca unsa, cum totul este posibil. Ce sentiment de usurare. De exemplu, o dupa amiaza insorita in parc, un loc unde pensionarii se aduna sa joace sah. Privesc fara sa inteleg miscarile precise cu care muta in liniste obiecte din lemn cu forme ciudate, colorate diferit, dovada clara ca apartin unor lumi adverse aflate in aparent conflict. Cateodata o piesa dispare de pe tabla de piatra vopsita in patrate albe si negre si obosita de vreme si de ploi. Pare foarte simplu ce fac ei. Departe de a fi simplu. La sfarsit cineva castiga.

In cartea Samanul din Nord, autoarea Evelyn Rysdyk, ne poarta intr-o calatorie imaginara si practica in lumea samanismului precrestin, utilizand in aceasta redescoperire a originilor, unelte venite din arheologie, stiinta, mitologie. O indrumare valoroasa a calatoriei fiecaruia catre originile ancestrale, stramosesti si mai ales mitologice.

Doctrina Cabalei - Filosofia religioasa a evreilor de Adolphe Franck face parte din primele carti de acest gen din perioada moderna si anume acele eforturi de a dezvalui doctrina esoterica a iudaismului intr-un mod cat mai accesibil mentalitatii si culturii europene a secolului XIX. Fidel perspectivei si conceptiei istorice, autorul abordeaza delicatul subiect al esoterimului iudaic din punctul de vedere al raporturilor acestuia cu mediul crestin si, in special cu filosofia lui Platon si cea a neoplatonicienilor, recurgand la nuantele mistice ale acesteia din urma, cu multa subtilitate, pentru a evidentia unele aspecte fundamentale ale Cabalei.

Ce imi place la cartea „Sparge tiparele!" de Gitta Jacob? Ca nu se adreseaza doar neocortexului, creierului avid de cunoastere, ci si vietii in sine. Este o carte pragmatica scrisa de una dintre cele mai experimentate psihoterapeute din Germania, formata in terapia schemelor cognitive. Personal apreciez in aceasta carte faptul ca autoarea nu ne descrie doar CE-ul ce ne face sa suferim, prin acele comportamente invatate si preluate de la parinti, prin acele strategii proprii care ne-au ajutat sa supravietuim in copilarie, care acum au devenit mecanisme de autosabotare. Gitta Jacob ne descrie si tipurile de mesaje negative preluate de la parinti si care continua sa ruleze in fiecare dintre noi.

Poate un stimul neconstientizat sa afecteze comportamentul observabil al unei persoane? Intr-un cuvant: da. Chiar daca exista anumite controverse, sunt totusi multe dovezi stiintifice care arata ca raspunsul observabil poate fi afectat de stimulii pe care subiectul afirma ca nu i-a vazut. Pentru un psiholog, acest fapt nu este unul senzational si nici nu reprezinta o noutate, dar mass-media si publicul deseori au acordat o atentie exceptionala acestui fenomen. Ne putem intreba, ce este perceptia
subliminala? Ar trebui sa fim ingrijorati (sau poate entuziasmati) de faptul ca gandurile, atitudinile si comportamentul ne pot fi influentate de mesaje subliminale? Termenul de perceptie subliminala sau perceptie inconstienta se refera la stimulii prezentati

Observatiile facute asupra popoarelor contemporane de vanatori-culegatori dezvaluie ca acesti oameni privesc lumea dintr-o perspectiva animista. Animismul este structura spirituala care intelege ca existenta fizica – a animalelor, a plantelor si chiar a obiectelor fara viata, precum si toate formele de relief si fenomenele naturale – detin un spirit sau o esenta animata. Acest concept cultural este strans legat de stilul de viata caracteristic vanatorului-culegator. Percepand totul ca fiind viu, acestia recunosc ca toate elementele din natura participa la miscarea vietii. Spiritul se afla la originea tuturor lucrurilor si tot el face posibile toate aspectele existentei noastre fizice. Spiritul este structura de rezistenta a existentei noastre in plan fizic.

Au trecut 11 editii si iata ca am ajuns si in acest an la finalul campaniei Te asteptam in librarie! realizand bilantul acestui frumos si impresionant proiect national si totodata un demers cultural, bineinteles, cu emotie, bucurie si nostalgie.

Dupa 3 luni, de la 1 august pana la 1 noiembrie, perioada in care a invitat cititorii in librarii si a oferit importante resurse pentru invatare si evolutie spirituala continua, cea de-a XI-a editie a campaniei  Te asteptam in librarie! se incheie cu rezultate incurajatoare, care ne ofera premizele si motivatia de a merge mai departe cu acest proiect.

Numele meu este Helene Lindmark si vin din Sapmi, din Suedia de Nord. Pasesc in traditia samanica a strabunilor mei si a mostenirii mele. Vin alaturi de voi pentru a va prezenta si face sa simtiti ce inseamna aceasta mostenire a stramosilor mei din Laponia, nordul Suediei, Sapmi, Rusia si Finlanda. Lucrez cu o traditie nordica straveche, despre care cred ca aproape ca a fost uitata, sau, mai corect, care a fost ascunsa in tacere.

Am crescut in Liikavaara, un sat la sud de Gallivare, in partea de nord a Sapmi. Aici mi-a inceput calatoria, o calatorie dincolo de cuvinte, cu multe viziuni, senzatii si mesaje. Copil fiind, am avut o lume interioara bogata, pe care am impartasit-o cu natura, am crescut inconjurata de batrani si batrane, de multe zicale si vorbe de intelepciune de la cei varstnici.

In intampinarea simpozionului Cultivarea Compasiunii in educatie cu Nipun Mehta, care va avea loc intre 2 si 3 noiembrie la Universitatea Romano-Americana, am stat de vorba cu Lila Vasilescu, specialist mindfulness si director al Fundatiei Verita, pentru a afla mai multe despre acest proiect.

Cand intri in clasa cu inima deschisa, poti pastra deschise si inimile copiilor. Aceasta deschidere se sprijina insa pe scanarea propriilor  emotii, pe maiestria autoingrijirii, pe intelegerea scenariilor sedimentate de-a lungul anilor pe care le putem reactiva intr-o clipa in clasa si pe capacitatea de a genera si savura momente pozitive.
Lucrarea Mindfulness pentru profesori (Editura Herald, 2017) vine in intampinarea nevoilor profesorilor si elevilor in sala de clasa si dincolo de ea. “Tot mai multi copii vin cu nevoi nesatisfacute”, se subliniaza in randurile acestei lucrari si se livreaza in continuare cu claritate strategii, metode, instrumente pentru a aduce armonia in scoala.

Cu toate ca zenul era cunoscut si practicat de multi ani in Statele Unite, europenii au trebuit sa astepte pana la sosirea Maestrului Taisen Deshimaru la Paris, in 1967, pentru a cunoaste in autenticitatea sa (adica in practica) ceea ce Maestrul Deshimaru a facut etern intr-o scurta perioada de 15 ani. De aceea el este privit ca parintele si fondatorul Zenului european. In timpul acelor ani, a lucrat la raspandirea Zenului scriind carti si deschizand numeroase dojo-uri Zen pe tot cuprinsul Europei.

Prima sa carte, Zen adevarat, a fost publicata in 1968 si acum prezentam aceasta carte istorica. Este istorica in sensul ca mii de europeni au luat contact cu Zenul adevarat datorita acestei carti. In limbajul Maestrului Deshimaru, zen adevarat inseamna practica zazenului. El a fost un succesor direct al invataturii lui Dogen Zenji, care a proclamat clar in mai multe locuri din scrierile sale ca zazenul este suficient:

Dr. Daniela Simache este psihoterapeut (CTA-P), psiholog clinician principal (supervizor), trainer CNFPA si formator in domeniul prevenirii si terapiei dependentelor. A participat la traininguri si formari in terapia cognitiv-comportamentala, gestalt terapie si terapie integrativa.

Lucreaza cu adolescenti si adulti, in format individual, de cuplu si de grup. Are experienta de 20 ani ca psiholog in ONG-uri, in sistemul medical de stat si apoi in practica privata, precum si 15 ani de experienta in activitatea de cercetare si 5 ani ca asistent universitar. Este doctor in psihologie si autoare a mai multor lucrari si comunicari stiintifice despre comunicare si integrare sociala, educatie alternativa, marginalizare si devianta. In octombrie 2008 a infiintat impreuna cu Sorina Vrana clinica ESENTIAL PSY.

Samanismul reprezinta cel mai larg raspandit si vechi sistem metodologic de vindecare psiho-somatica cunoscut de omenire. Vestigiile de ordin arheologic si etnografic sugereaza ca metodele samanice au o vechime de cel putin douazeci sau treizeci de mii de ani. Este foarte posibil ca metodele sa fie mult mai vechi – la urma urmei, primatele care pot fi considerate humanoide au locuit planeta vreme de peste doua sau trei milioane de ani.

Iuliana Nalatan este presedintele Centrului Cultural “Rabindranath Tagore”, asociatie care are ca scop promovarea culturii indiene in Romania si organizatoare a binecunoscutului festival „Namaste India” iar in prezent lucreza la proiectul „West meets East“ o initiativa mai recenta si complementara festivalului care isi propune sa conecteze artele din Asia cu cele din occident.

Am vrut sa aflam de la Iuliana mai multe detalii despre cultura fascinanta a Indiei si care au fost experientele sale cu si despre India, si ii multumim, pe aceasta cale, pentru amabilitatea de a ne raspunde la cateva intrebari.

Ceea ce apreciez in mod deosebit la scriitura lui Gabor Maté este stilul lejer, firesc, chiar si atunci cand abordeaza subiecte delicate legate de tulburari psihice, durere emotionala, manifestari incomode de comportament, relatia cu copiii, stilurile educationale. Pentru un autor, a transpune informatiile stiintifice intr-o maniera abordabila si digerabila pentru cititor reprezinta cea mai mare provocare. Dar Gabor Maté reuseste cu succes sa organizeze nu doar informatia, ci si experienta sa de
om, parinte si profesionist, oferind astfel sugestii, directii de analiza si solutii de ameliorare a modului de functionare si a relatiilor cu ceilalti.

Speaker celebru, autor al mai multor bestseller-uri, Dr. Maté este un erudit al vietii. Cartile sale, Pe taramul fantomelor infometate si Minti imprastiate, sunt mai mult decat despre sursele si despre potentiale solutii ale dependentelor sau ale ADHD-ului. Aceste carti sunt in primul rand despre nevoi, despre ce se intampla atunci cand nevoile noastre sunt ranite, ignorate, neglijate sau abuzate de foarte devreme si nu in ultimul rand despre capacitatea spectaculoasa a psihicului uman de a satisface aceste nevoi in incercarea lui de a se adapta la un mediu ostil si aflat in perpetua schimbare.

Sorina Petrica este psiholog clinician si psihoterapeut cognitiv-comportamental, formator invitat al Asociatiei Multiculturale de Psihologie si Psihoterapie. Este licentiata in psihologie la Universitatea Babes–Bolyai din Cluj-Napoca si in pedagogie la Universitatea Bucuresti. Detine formare de lunga durata in Terapia Cognitiv-Comportamentala la ARTCC si este membra a Colegiului Psihologilor din Romania. Are experienta clinica in psihoterapia copilului si adolescentului, in psihoterapia adultului, in psihoterapia de familie si parenting.

Ananda Kentish Coomaraswamy (1877-1947) a fost metafizician, filosof, teoretician al esteticii si critic de arta, nascut in Ceylon, cunoscut pentru lucrarile sale, toate scrisa in engleza, dintre care amintim: The Dance of Siva; History of Indian and Indonezian Art; The Christian and Oriental, or True, Philosophy of Art; Hinduism and Buddhism; Figure of Speech or Figure of Thought; Time and Eternity. In 1930, Ananda Coomaraswamy a descoperit opera lui Rene Guenon, care l-a orientat definitiv catre „gandirea traditionala” devenind un colaborator constant al revistei „Etudes traditionnelles”. Impreuna cu Rene Guenon, Julius Evola si Frijtof Schuon, Ananda Kentish Coomaraswamy este unul dintre fondatorii curentului perenialist sau traditionalist care a dominat esoterismul primei jumatati a secolului al XX-lea. Dupa studii universitare la Londra, Ananda Kentish Coomaraswamy, fascinat de hinduism si budism, devine director de cercetare la Muzeul de Arte Frumoase din Boston, publica sute de articole despre istoria artei, estetica, simbolism. Parte din aceste articole sunt oferite cititorului roman in recenta aparitie editoriala Principiile artei traditionale (texte alese), traducere din limba engleza de Alexandru Anghel, Bucuresti, Editura Herald, colectia „Philosophia perennis”, 2019, 272 p.

Mohanda Karamchand Gandhi (1869‒1948), supranumit de marele poet indian Rabindranath Tagore, „Mahatma“, adica „Marele spirit“, a fost unul dintre cei mai mari conducatori spirituali ai Indiei moderne, luptator pentru independenta tarii, in numele ideii ca opozitia civila este un drept innascut al tuturor cetatenilor, iar cand cineva se dezice de acest drept, nu mai poate fi considerat o fiinta umana. „Parintele poporului“, propovaduitor al filozofiei rezistentei nonviolente, satjagraha, bazata pe principiul yoghin ahimsa, este cel care a condus India spre proclamarea independentei in ziua de 15 august 1947, iar ziua lui de nastere, 2 octombrie, a fost proclamata de Organizatia Natiunilor Unite „Ziua Internationala a Nonviolentei“.

Daca interpretarea mea nu e gresita, ne aflam in mijlocul unei schimbari. Se petrece peste tot in jurul nostru, incet, abia observabila, dar foarte sigura. Treptat incepem sa legam cauza de efect. O mare parte din ceea ce numim tulburari – o mare parte din nemultumirile cu privire la ceea ce pana acum pareau a fi institutii stabile – nu e decat un semn de suprafata al unei apropiate regenerari. Opinia publica se schimba si nu ne trebuie decat un punct de vedere putin diferit ca sa transformam sistemul din trecut dintr-unul foarte rau intr-un sistem foarte bun pentru viitor. Incepem sa inlocuim acea virtute ciudata, incapatanarea – care nu e, de fapt, decat prostie – cu inteligenta, dar si sa inlocuim sentimentalismele molatice. Prima confunda rigiditatea cu progresul; a doua confunda moliciunea cu progresul. Capatam o perspectiva mai buna asupra realitatilor si incepem sa stim ca avem deja in lume toate lucrurile necesare unei vieti cat se poate de pline si ca le vom folosi mai bine odata ce invatam ce sunt si ce inseamna.