Blogul Editurii Herald

Dumnezeu Atotputernicul a plamadit la inceput Cerul si Pamantul si toate lucrurile ce tin de ele, iar la sfarsit pe cei doi oameni din care se trag toate stirpele, Adam si Eva, si descendenta lor s-a inmultit si s-a imprastiat in toata lumea. Si dupa ce a trecut o vreme, neamul omenesc s-a deosebit: unii erau buni si cu dreapta credinta, dar mult mai multi s-au intors dupa poftele Lumii si au nesocotit poruncile lui Dumnezeu; pentru aceasta Dumnezeu a inecat Lumea in Potop si toate vietatile Pamantului, mai putin acelea care erau in Arca cu Noe.

Pe 4 aprilie se împlinesc 87 de ani de cand s-a nascut cineastul rus, Andrei Tarkovski (1932-1986), considerat a fi creatorul filmului crestin prin excelenta.  Arta lui abunda in simboluri si elemente sacre ce au fost interpretate si de scriitorul, eseistul și teoreticianul isihasmului, Vasile Andru (1942-2016), in cartea Terapia destinului (2017) in care autorul vorbeste despre dimensiunea spirituala a filmului Sacrificiul:

Tulburarile de personalitate reprezinta o categorie unica in spectrul bolilor mintale. In timp ce o persoana care sufera de anxietate sau depresie are uneori simptome care o scot din normalitate, o persoana cu tulburare de personalitate, cel mai adesea nu reuseste sa isi constientize emotiile si cel mai probabil ajunge sa experimenteze emotii contradictorii. Volumul Borderline: cum sa traiesti alaturi de o persoana cu emotii extreme de Paul T. Mason si Randi Kreger, aparut in 2018 la Editura Herald, a ajutat deja multi oameni care au prieteni si rude ce sufera de tulburarea de personalitate borderline sa inteleaga aceasta tulburare distructiva, sa stabileasca limite si sa-si ajute persoanele apropiate sa nu mai apeleze la comportamente periculoase. Aceasta editie revizuita integral a fost actualizata cu ultimele cercetari despre tulburarea de personalitate borderline si cuprinde informatii despre aptitudinile de adaptare si de comunicare pe care le poti folosi pentru a-ti stabiliza relatia cu persoana apropiata care sufera de aceasta afectiune.  

Sursa straluceste pura in lumina;

Bratele râului se revarsa in intuneric.

A te atasa de lucruri este, cu siguranta, iluzie;

sa le vezi in identitatea lor

tot nu este iluminare.

Sekitō Kisen, Sandōkai

Emily Perl Kingsley a scris o poveste minunata, in 1987, intitulata „Welcome to Holland”, in care descria ca a avea un copil cu o dizabilitate este ca si cum ai planifica o excursie in Italia, dar apoi ai ateriza pe neasteptate in Olanda. Sensul povestii este acela ca Olanda, chiar daca nu este Italia, tot reprezinta un loc frumos in care te poti afla la un moment dat. Ani mai tarziu, Susan F. Rzucidlo a scris „Welcome to Beirut (Beginner’s Guide to Autism)”, despre cum a avea un copil cu TSA este ca si cum ai ateriza in Beirut, cu bombe cazand peste tot in jurul tau, cu incetari ocazionale ale focului, dar fara a sti cand va incepe urmatorul atac inamic, de unde va veni sau cine este cu adevarat inamicul. Ma identific cu cele scrise de ea.

Rumi este unul dintre cei mai cunoscuti poeti persani, un personaj venerat din Turcia pana in Extremul Orient. Jalal al-Din Rumi (1207-1273) s-a nascut la Balkh, in Afganistanul de astazi, era fiul unui mistic si teolog renumit, Baha’ al-Din Walad, care, de frica invaziei mongole, si-a protejat familia plecand in exil, un exil care l-a purtat la Mecca, apoi la Damasc unde tanarul Jalal si-a desavarsit formatia intelectuala, pentru a se stabili in Anatolia, numita Rum, tara a grecilor, de unde si supranumele de Rumi. Jalal datoreaza o parte din instructie tatalui, iar dupa moartea acestuia lui Burhan al-din Muhaqqiq, cel care l-a introdus pe tanarul Jalal in stiintele spirituale, asa incat la moartea lui Burhan (1240) Jalal al-Din incheiase studiul stiintelor exterioare si parcursese gradele spirituale ale ascezei si ale contemplarii interioare, fiind deja o personalitate mistica recunoscuta. Invatatura sa aduna in jurul sau un mare numar de discipoli atrasi de renumele sau. Operele majore ale lui Rumi sunt opere poetice: Divan-e Shams si Mathnawi.

Un indragostit a fost despartit de iubita lui vreme de sapte ani, rastimp in care nu a incetat nicio clipa s‑o caute. In cele din urma stradania si perseverenta i‑au fost rasplatite, potrivit fagaduielii: „Cauta si vei gasi“ si „Oricine va fi facut bine cat un fir de praf, acela il va zari“. Intr‑o noapte, pe cand ratacea prin oras, a fost urmarit de niste strajeri si, ca sa scape de acestia, s‑a refugiat intr‑o gradina unde si‑a gasit iubita indelung cautata. Intamplarea aceasta i‑a dat prilejul sa reflecteze cat de des „oamenii urasc lucrurile care sunt bune pentru ei“, astfel ca i‑a binecuvantat pe strajerii necio­pliti datorita carora si‑a regasit iubita.

Etruscii continua sa fie cufundati in mister, despre civilizatia etrusca pastrandu-se putine marturii, cele mai multe ajungand prin mijlocirea grecilor si romanilor. Se stie ca limba etrusca este dificil de inteles, ceea ce face dificila traducerea inscriptiilor etrusce in limbile moderne. In privinta religiei, istoricii sunt unanimi in a-i considera pe etrusci poporul cel mai religios al lumii antice, fiind adeptii politeismului. In plan cultural, etruscii secolelor VIII-VI i.Hr. au jucat un rol considerabil in avantul cultural al Italiei, fiind mijlocitori intre greci si romani.

Buddha Sakyamuni descrie în una dintre sutre lumea fenomenelor, pe care noi, în general, o considerăm reală, prin intermediul câtorva metafore. Realitatea noastră este, conform comparaţiilor sale, o stea căzătoare, o iluzie optică, o candelă ce pâlpâie, picăturile de rouă de la răsăritul zilei, bulele de aer care se formează în apă, un fulger, un vis, nişte nori. După Buddha, întreaga existenţă, în toată complexitatea ei, toate dharmele şi, de fapt, toate fenomenele sunt, în fond, ireale şi permanent schimbătoare, aidoma exemplelor de mai sus.

Dat constitutiv si evident al existentei umane, corpul nu a fost subiect de meditatie pentru filosofi in aceeasi masura in care au fost sufletul si pasiunile sale. De aceea de multe ori corpul a fost tratat ca un corp/cusca (Platon), un corp/masina (La Mettrie), un corp/materie (Descartes); in ultima vreme corpul a devenit un obiect al stiintelor omului si societatii, privirea deplasandu-se de la obiectivitatea corpului biologic la subiectivitatea corpului erotic, de la esentialismul ontologic la evolutia culturala si sociala a tehnicilor corpului. Fiecare dintre noi se naste, traieste, moare, se inscrie in lume si este recunoscut de celalalt in si prin corpul sau; corpul este vectorul dorintelor noastre si al bucuriilor noastre, a tot ce determina sa ne inscriem in lume intr-o maniera particulara si unica.

Stiinta misterioasa, alchimia a atras de-a lungul vremii oameni venind din orizonturi diferite ale cunoasterii, ale pozitionarii sociale, ale confesiunii religioase, toti atrasi de curiozitatile unei arte care continua sa atraga, dincolo de esecurile si dezamagirile celor care vedeau in alchimie un pur exercitiu de transformare a metalelor, neintrezarind ca adevarata alchimie cauta sa descopere starea superioara a lucrurilor umane. Biblioteca alchimica este alcatuita din zeci de mii de volume scrise de mii de autori si este extrem de diversa mai cu seama datorita terminologiei care a variat de la o epoca la alta, de la un autor la altul; un subiect controversat inca este aria geografica in care s-a nascut alchimia: sa fi fost Babilonul, sau Egiptul, de ce nu Grecia?

Desigur nu se pune problema sa explicam in cateva randuri ce este (si ce nu este) Tantra, desi ambele demersuri s-ar dovedi foarte utile.

Vom spune doar ca, daca majoritatea traditiilor spirituale abordeaza o cale a negatiei, asa cum face si curentul spiritual principal al traditiei indiene, Tantra este o cale afirmativa. Una dintre putinele...

Ce anume cauzeaza atasamentul? Cum apare el? Analizandu-si propria natura, viitorul Buddha a constatat ca atasamentul se dezvolta din cauza reactiilor mintale momentane de placere si neplacere. Reactiile scurte, inconstiente, ale mintii sunt repetate si intensificate clipa de clipa, devenind atractii si repulsii puternice, adica atasamentele noastre. Atasamentul este doar forma dezvoltata a reactiei trecatoare. Aceasta este cauza imediata a suferintei.

Multi oameni trebuie sa invete din nou sa iubeasca, pentru a fi mai maturi in relatiile lor. Capacitatea de a‑i iubi pe altii este strans legata de capacitatea ta de a te iubi pe tine insuti. Iar, daca inveti sa te iubesti, nu inseamna ca esti egoist sau increzut. De fapt, este lucrul cel mai sanatos pe care il poti face, din punct de vedere mental. Exista mai multi pasi specifici prin care sa‑ti cresti iubirea de sine.

Unul dintre cele mai impresionante obiecte care ne au ramas din perioada etrusca este ascuns de priviri indiscrete in colosalul Muzeu Luvru din Paris. Daca va puteti croi drum dincolo de Victoria din Samothrace si daca va puteti dezlipi de langa Mona Lisa, in spatele lor veti gasi o sculptura fascinanta. Este reprezentarea unui barbat si a unei femei, surprinsi intr-o postura de o profunda intimitate. Stau sprijiniti pe coate, corpul femeii fiind ascuns in curbura corpului barbatului, picioarele, lungi, le sunt apropiate, talpile lui dezgolite adapostindu se in apropierea talpilor ei varate in ghete cu varful ascutit. Sunt aproape in marime naturala, astfel ca, apropiindu-te de ei, poti privi doua perechi de ochi de o forma foarte speciala, migdalata.

In filosofie nu exista bresa de scapare din perspectiva istoriei. In mod ideal, ma gandesc uneori ca mi‑ar placea sa le spun studentilor mei adevarul despre o anumita chestiune si sa‑i trimit acasa. Dar o astfel de abordare absolut non‑istorica tinde sa genereze o superficialitate filosofica. Trebuie sa stim cum s‑a ajuns din punct de vedere istoric sa avem intrebarile pe care le avem si ce feluri de raspunsuri formulau inaintasii nostri la aceste intrebari. Filosofia mintii din epoca moderna incepe in mod efectiv odata cu opera lui Rene Descartes (1596‑1650). Descartes nu era primul care detinea opinii de genul celor pe care el le avea, dar conceptia lui despre minte a fost cea mai influenta pentru asa‑numitii filosofi moderni, filosofii secolului XVII si cei care au urmat. Astazi, multe dintre opiniile sale sunt expuse in mod curent si acceptate fara sa fie puse sub semnul indoielii de catre persoane care nici macar nu reusesc sa ii pronunte corect numele. Cea mai faimoasa doctrina a lui Descartes este dualismul, ideea ca lumea se imparte in doua genuri diferite de substante sau entitati, care pot exista in mod autonom. Acestea sunt substante mentale si substante fizice. Forma de dualism a lui Descartes este denumita uneori „dualismul de substanta”.

Iata ce spunea poetul libanez despre cunoasterea de sine, in cartea Profetul, aparuta in 1923:

Exista o veche sarada matematica despre un calugar care pleaca intr-o dimineata de la manastire, la rasaritul soarelui, ca sa urce pana la un templu aflat in varful unui munte inalt. Nu exista decat o singura carare, ingusta si serpuitoare, si uneori el urca incet, caci unele portiuni sunt destul de abrupte, dar ajunge la templu cu putin inainte de asfintit. A doua zi dimineata, el coboara, pornind tot la rasarit, si ajunge la manastire tot la asfintit. Intrebarea este: exista un punct pe traseu unde el sa treaca la exact aceeasi ora, atat la urcare, cat si la coborare? Nu se pune problema sa identifici locul, ci doar sa spui daca el exista sau nu.

Un nou an, un nou inceput, o noua lista de carti pentru 2019.

Daca te-ai hotarat sa citesti mai mult anul acesta, editorii nostri iti propun la inceput de an, lista cu noutatile editoriale anticipate la Editura Herald.

Considerata de cele mai multe ori doctrina mistica a religiei evreiesti, Cabala este mai mult decat un sistem filosofic sau religios, depaseste limitele unei mistici religioase, este mai mult decat o traditie esoterica. Nu putini sunt insa aceia care continua sa vada in Cabala o invatatura mistica si esoterica. „Definirea Cabalei ca mistica se bazeaza deci pe modul cum o abordam, in masura in care ea tinde spre cunoasterea lui Dumnezeu si a operei sale, ale carei elemente intrinseci au la baza o conceptie intelectuala. Desi, in esenta ei, Cabala nu este o abordare intelectuala sau rationala a religiei, pentru unii cabalisti intelectul insusi devine o miza a misticii. Cabala isi are radacinile in legatura dintre intuitie si traditie”, considera autorii Dictionarului enciclopedic de iudaism.

Sufismul este dimensiunea interioara, esoterica a Islamului, desemneaza miscarea mistica aparuta de timpuriu in lumea musulmana; sufismul traduce termenul arab tasawwuf, a carui radacina literara este termenul suf, adica imbracaminte de lana, vestimentatia primilor reprezentanti ai miscarii, atestati in Irak, in secolul al VIII-lea. Pentru Henry Corbin, unul dintre respectatii cunoscatori ai filosofiei islamice: „Sufismul, ca marturie a religiei mistice in Islam, este un fenomen spiritual de o importanta nepretuita. El reprezinta esentialmente fructificarea mesajului spiritual al Profetului, efortul de a-i retrai in mod personal modalitatile, printr-o introspectie a continutului Revelatiei coranice”.

Personalitatea lui Gérard Encause, cunoscut mai mult sub numele de Papus, se identifica cu miscarea ocultista de la sfarsitul secolului al XIX-lea si inceputul celui de-al XX-lea, el fiind extrem de activ atat in societatile esoterice ale vremii sale, cat si in lumea publicisticii. Fondator, alaturi de Stanislas de Guaita, al Ordinului cabalistic al Rozei-Cruci si al Ordinului martinist, Papus a fost in legaturi cu aproape toate scolile esoterice din timpul sau, a avut o contributie majora la aparitia revistelor „L’initiation”, „Le Voile d’Isis”, la infiintarea „Scolii hermetice”. Papus este autor a 400 de articole si 25 de ample lucrari care dau masura preocuparilor sale, a interpretarilor si cunostintelor sale despre un domeniu care a influentat profund lumea literara, religioasa, artistica si chiar politica; in fata atator texte semnate Papus, unii contemporani l-au numit „Balzac al ocultismului”. Cercurile ocultiste pe care le-a frecventat, societatile esoterice si hermetice i-au favorizat intalniri cu stralucite personalitati ale vietii intelectuale franceze si europene. Amintim doar cateva: Jean Moréas, Charles Mauras, Augustin Chaboseau, Victor Emile Michelet, Paul Sedir, René Guénon, John Yarker, Villarino del Villar, Czeslaw Csynski, Peter Davidson.

Zenul inseamna o eliberare din timp. Atunci cand deschidem ochii si vedem clar, devine evident ca nu mai exista un alt timp decat aceasta clipa, trecutul si viitorul fiind abstractiuni fara vreo realitate concreta.

Pana cand acest lucru devine clar, ni se pare ca viata noastra este numai trecut si viitor, iar prezentul nu e mai mult decat infinitezimala linie asemenea unui fir de par ce le desparte. De aici provine senzatia „de a nu avea timp” a unei lumi care se grabeste atat de mult, incat piere inainte de a ne bucura de ea. Dar prin „trezirea la clipa” vedem ca senzatia aceasta este de fapt inversul adevarului: trecutul si viitorul sunt mai degraba iluzii fugare si prezentul este vesnic real. Descoperim ca succesiunea lineara a timpului este o conventie a gandirii noastre verbale unilineare, a unei constiinte ce interpreteaza lumea percepand numai bucatele din ea, pe care le numeste lucruri si intamplari.

In Occident ai libertatea si obligatia sa-ti descoperi destinul. Poti sa-l descoperi chiar tu insuti. Dar il descoperi?

Fireste, nu este de loc rau daca, intamplator, esti binecuvantat cu multi bani, cu un ajutor substantial si dispui si de ceva timp liber. Dar dati-mi voie sa va spun ceva: oamenii fara bani au adesea curajul sa-si riste viata si pot sa o faca. Banii nu conteaza, nu sunt chiar asa de importanti in cultura noastra; chiar nu sunt!

La sfarsit de an, editorii Herald au realizat o selectie de titluri care ne provoaca mintea si ne deschid ochii pentru ne a percepe mai bine pe noi si pe ceilalti. Decopera cum pot ideile, conceptele si metodele expuse in aceste carti, sa ofere o noua perspectiva asupra vietii.

Fie ca iti doresti sa creezi relatii mai bune cu ceilati, sa te intelegi corect pe tine bazandu-te pe cunostinte demonstrate stiintific, sa plonjezi in universul infinit al explorarii personale si spirituale, aceste carti te vor ajuta sa intelegi diverse concepte si traditii si sa le transformi in solutii care te vor ajuta sa evoluezi.  

O singura data in viata am fost cu adevarat aproape de moarte. Am judecat gresit. Era intuneric, pe carosabil era trafic intens. Un sofer neatent de pe autostrada 405 din Los Angeles a virat in fata mea ca sa evite o rampa de iesire, iar eu am tras de volan ca sa-l evit la randul meu. Tirul enorm de pe banda din stanga nu era atat de departe in spate pe cat crezusem eu. Ultimii cativa centimetri ai barei de protectie din spate au atins exact coltul din fata al cabinei tirului. A fost de ajuns. Am pierdut controlul masinii. Aceasta a executat o rasucire lenta si solemna, in urma careia latura mea, a soferului, a ajuns lipita de partea din fata a camionului, care continua sa goneasca pe autostrada. Ma rog, din perspectiva mea a fost lenta si solemna. Parca eram prins in chihlimbar si priveam neajutorat cum masina se misca dupa voia ei, pana cand s-a proptit ingrila de protectie a tirului, perpendicular pe sensul de mers. Un far orbitor imi stralucea in fata.

„Se pare, dupa spusele celor mai faimosi rabini, ca Moise insusi, prevazand atat soarta pe care cartea sa trebuia sa o indure cat si falsele interpretari ce urmau sa i se dea ca urmare a trecerii timpului, a facut recurs la o lege orala, pe care a dat-o prin viu grai oamenilor care ii dovedisera credinta, insarcinandu-i sa o transmita in cel mai strict secret altor semeni care, transmitand-o la randul lor peste timp, a facut ca aceasta sa ajunga pana in zilele noastre. Aceasta lege orala de care evreii moderni sunt atat de mandri, se numeste Kabbala, de la un cuvant ebraic care inseamna: ceea ce e primit, ceea ce vine din alta parte, ceea ce se trece din mana in manä". - Fabre d’Olivet

Se spune ca mintea este un instrument puternic. Dar ce reprezinta si unde este localizata mai exact mintea? Cum reusim cu ajutorul mintii sa dam sens lumii si sa cream relatii semnificative cu ceilalti? Cum cladim echilibrul interior?

Conform teoriei lui dr. Daniel Siegel, un renumit specialist in educatie si psihiatrie, profesor la Universitatea din California, director al centrului de cercetare Mindful Awareness din cadrul aceleiasi universitati si director executiv al centrului educational Mindsight Institute,  mintea este mai mult decat o functie a creierului. Ea include experienta noastra fizica, dar si relatiile cu ceilalti. Mintea poate schimba evolutia culturala si poate, de asemenea, evolua pe masura ce noi ne schimbam.

Pe parcursul a zece editii de campanie Te asteptam in librarie!, Editura Herald a reușit sa readuca in atentia publicului fascinanta lume a cartilor, stimuland lectura și interesul pentru carti prin intermediul unor actiuni desfașurate in librarii.

Cu sprijinul celor 90 de librarii partenere, care au gazduit anul acesta oferta campaniei formata dintr-o selectie eclectica de 30 de titluri,  am cultivat interesul oamenilor de a veni la librarie, de a rasfoi titluri noi, de a participa la ateliere de dezvoltare personala sau lansari de carte și, mai ales, de a interactiona cu librarii care au avut de oferit incitante recomandari de lectura pentru toate gusturile.
 

René Guénon (1886-1951) a fost unul dintre primii ganditori moderni care a atras atentia asupra parcursului deviat al lumii de la intelepciunea primordiala. Pentru ganditorul francez nu era deviere, decadenta, criza sau cadere care sa nu poata fi rezumata in aceste cuvinte: pierderea transcendentei. In anul 1927 cand lui René Guénon ii aparea cartea Criza lumii moderne el inca mai credea ca diagnosticul pus lumii moderne va grabi intoarcerea occidentalilor la Traditie, la respectarea principiilor eterne si universale care inspirau autentica metafizica. Guénon nu inceta sa afirme, contra curentului dominant al vremurilor, ca substratul viu al unei culturi este in mod necesar de ordin metafizic, iar ceea ce tine de domeniul intelectual transmis si cultivat de Traditie nu ar trebui confundat cu rationalismul – filosofic si stiintific – pe bazele caruia s-a construit „lumea moderna”, funciarmente materialista si profana.