Nascut in anul in care a murit Galileo Galilei, 1642, Isaac Newton este una din figurile glorioase ale stiintei moderne, socotit de unii ca fiind primul si cel mai mare dintre oamenii de stiinta ai epocii moderne. A dobindit celebritatea prin modul in care a condus Royal Society, dar si pentru lucrarile sale, din care amintim: De graviatione, 1666; Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, 1687; Opticks, 1704; Arithmetica Universalis, 1707; The System of the World, 1728; este si autorul unor carti care nu tin strict de domeniul stiintific: Chronology of Ancient Kingdoms Amended, 1728 si Observations on Daniel and the Apocalypse of St. John, 1733.
De curind a aparut in limba romana o antologie din texte scrise de Isaac Newton: Filosofia naturala. Texte alese, traducere, note si ingrijire editie Alexandru Anghel, Bucuresti, Editura Herald, colectia "Cogito", 2015. Sunt texte din Principia, Optica, dar si scrisori, lor alaturindu-se doua eseuri despre gindirea newtoniana scrise de John Maynard Keynes si Alexandre Koyre, ca si prefata lui Roger Cotes la editia a doua a lucrarii Principia. Principiile matematice ale filozofiei naturale si Optica au fost traduse in limba romana in 1956 si 1970, dar de aceasta data florilegiul propus de Editura Herald ii apropie de opera lui Newton pe cei preocupati de filosofia stiintei, de interferentele cu gindirea religioasa, cu planul mai amplu al conceptualizarii, al formularii ipotezelor stiintifice, dar si pe cei care vor sa afle si cum a fost omul Newton.
Continuați să citiți