Blogul Editurii Herald

De Ziua Femeii iti oferim o reducere de 40% la toate titlurile!

Ce faceti la vara?

De vorba cu Daniela Andreescu, despre programul Happy Mind 2016 din Toscana

Daniela Andreescu – pentru Editura Herald (1 martie 2016)

Am invitat-o pe Daniela Andreescu (coach, autoare a cinci carti publicate la Editura Herald in Colectia Arta schimbarii), sa ne povesteasca despre “Programul Happy Mind Well-being Retreat” pe care, din 2013,il sustine in fiecare vara, in  Toscana, impreuna cu Mihai Popa-Radu (coach, fondatorul Centrului Seeds for Happiness si al Mindfulness Institute).

Fericirea se invata

cu Daniela Andreescu

„Intre stimul si raspuns exista un spatiu. In acel spatiu se gaseste puterea noastra de a alege raspunsul. In raspunsul nostru se afla cresterea si libertatea noastra.” - Viktor E. Frankl

In cultura romana elocinta era considerata idealul catre care tindea omul cultivat. Unul dintre stralucitii oratori din secolul al II-lea d.Hr. a fost Lucius Apuleius, care a transpus elocinta baroului in proza artistica expresiva, el fiind cunoscut indeobste pentru romanul Magarul de aur/Metamorfozele. Nascut in jurul anului 125, intr-o familie bogata din Madaura, nordul Africii, Apuleius din tinerete era preocupat de filosofie, iar locul cel mai potrivit implinirii aspiratiilor sale nu putea fi decit Atena, acolo unde i-a studiat pe Platon si Aristotel, declarindu-se totdeauna platonician, preocuparile sale anuntind stralucitoarea scoala neoplatonica din veacul urmator.

Yi Jing/Cartea Prefacerilor a inspirat aproape tot ce s-a gindit esential in cultura chineza in ultimele trei milenii. A scapat de autodafeul din 213 i. H. si s-a impus ca deplina reprezentare a relatiei Tian/Di/Ren, Cer/Pamint/Om, fundament al gindirii chineze. Yi Jing a patruns in cultura europeana la sfirsitul secolului al XIX-lea, cand au aparut traduceri in limbile engleza si franceza. Una din traducerile de referinta a Cartii prefacerilor este cea realizata de Richard Wilhelm, care a lucrat zece ani la traducerea in limba germana, aparuta la Berlin, in 1924. Editia lui Richard Wilhelm este cea folosita de Walter Fotescu, cel care a realizat traducerea in limba romana: Yi Jing/Cartea Prefacerilor, cuvant inainte, introducere, note si comentarii: Richard Wilhelm, Bucuresti, Editura Herald, colectia „Princeps”, editia a 3-a, 2015, 400 p.  

Bhagavad-gita este al saselea cant al celebrei epopei Mahabharata si este o cuprinzatoare sinteza a spiritualitatii hinduse. Poemul filosofic relateaza lupta fiilor regelui Pandu pentru a-si recapata puterea uzurpata de verii lor, fiii regelui Dhrtarastra, substanta textului constituind-o dialogul dintre Arjuna, unul dintre fiii regelui Pandu, si zeul Krsna.

Nascut in anul in care a murit Galileo Galilei, 1642, Isaac Newton este una din figurile glorioase ale stiintei moderne, socotit de unii ca fiind primul si cel mai mare dintre oamenii  de stiinta ai epocii moderne. A dobindit celebritatea prin modul in care a condus Royal Society, dar si pentru lucrarile sale, din care amintim: De graviatione, 1666; Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, 1687; Opticks, 1704; Arithmetica Universalis, 1707; The System of the World, 1728; este si autorul unor carti care nu tin strict de domeniul stiintific: Chronology of Ancient Kingdoms Amended, 1728 si Observations on Daniel and the Apocalypse of St. John, 1733. 

De curind a   aparut in limba romana o antologie din texte scrise de Isaac Newton:  Filosofia naturala. Texte alese, traducere, note si ingrijire editie Alexandru Anghel,  Bucuresti, Editura Herald, colectia "Cogito", 2015. Sunt texte din Principia, Optica, dar si scrisori, lor alaturindu-se doua eseuri despre gindirea newtoniana scrise de John Maynard Keynes si Alexandre Koyre, ca si prefata lui Roger Cotes la editia a doua a lucrarii Principia. Principiile matematice ale filozofiei naturale si Optica au fost traduse in limba romana in 1956 si 1970, dar de aceasta data florilegiul propus de Editura Herald ii apropie de opera lui Newton pe cei preocupati de filosofia stiintei, de interferentele cu gindirea religioasa, cu planul mai amplu al conceptualizarii, al formularii ipotezelor stiintifice, dar si pe cei care vor sa afle si cum a fost omul Newton.

Cartea Le fraicheur de l'instant. Le fin d'un reve d'individualite/ Prospetimea clipei. Sfarsitul unui vis de individualitate, semnata simplu Betty, este o tulburatoare marturie de viata.

Intr-o lume in care este o inflatie de incercari de a defini, de a explica iluminarea, Betty a trait propria iluminare pe care a transpus-o intr-o scriere de o stranie simplitate, cu un netagaduit indemn de a sonda, de a privi inlauntrul nostru. Betty Quirion si-a astenut pe hartie gandurile fara vreo intentie teoretica, descriind ceea ce a trait incepand cu primavara lui 2008...

Pentru ca vrei sa faci mai bine fata dificultatilor vietii si sa afli cum sa‐ti fie bine cu tine...

Institutul pentru Studiul si Tratamentul Traumei (ISTT) organizeaza cea de‐a treia editie a conferintei Fii Bine cu Tine!, care va avea loc in Bucuresti, pe 4 octombrie 2015. Evenimentul se adreseaza tuturor persoanelor interesate sa faca fata mai bine dificultatilor vietii si celor care doresc sa faca o schimbare, sa relationeze mai bine cu ele insele si cu persoanele semnificative, sa aduca un plus de calitate vietii lor, ca individ, in cuplu sau in familie. De asemenea, sunt invitati sa participe toti cei care isi doresc cunoastere de calitate in termeni ce pot si intelesi si, cu atat mai important, aplicati ulterior in viata de zi cu zi.

Filosofii din vechea Elada identificau limbajul ratiunii cu limba greaca. Aristotel elabora o lista de zece categorii pe baza categoriilor gramaticale ale limbii grecesti; pentru filosofii greci gandirea, discursul era logos; vorbitorii altor limbi erau barbaroi. Nimeni nu neaga faptul ca limba greaca este o limba filosofica prin excelenta, o limba in care s-au exprimat stralucit logos-ul si mythos-ul, imaginile, conceptele, teoriile, simbolurile, categoriile si alegoriile.

In timp s-a conturat ideea ca daca limba greaca este cea care numeste Fiinta, raporturile omului cu Dumnezeu au fost inscrise in ebraica, o limba care cel putin la inceputuri nu a fost una a formalizarii sau abstractizarii; mai putin a corpului filosofic sau stiintific, ebraica era mai curand o limba a revelatiei si a profetiei, era mai aproape de povestire si metafora, decat de notiuni si categorii, bogata in termeni concreti, saraca in abstractii.

„Sa indepartezi cauzele suferintei, sa te simti una cu toate lucrurile, sa accepti schimbarea, sa ramai egal fata de ceea ce este placut si neplacut, este impotriva matricei evolutiei biologice... dar in directia evolutiei umanitatii din noi.” - Rick Hanson

Nu m-am gandit niciodata de ce exista expresia mama natura, insa acum mi-a devenit foarte clar ca nicio alta denumire nu ar fi fost mai potrivita pentru a descrie ospitalitatea acestei lumi fata de umanitate. La inceput a fost natura, oferindu-se intreaga, virgina, primitoare si apoi a fost omul care a gasit intotdeauna o casa, protectie si rasfat in imensitatea si diversitatea ei.

In urma cu trei ani Maestrul Z si Discipolul A publicau la Editura Herald volumul Ab initio, Hiram talmacind ucenicului, un dialog aparent intre un ucenic si un maestru care il indruma, il apropie de intelesurile ascunse ale Artei Regale, asa cum sta bine maestrului, fie el operativ sau speculativ. A urmat volumul Decus in labore, in care cei doi poarta un interesat dialog despre un grad, cel de companion/calfa, tratat de multe ori cu nejustificata lejeritate, insistand asupra bogatiei si frumusetii simbolurilor, a semnificatiei masonice a celor sapte arte liberale. Recent cei doi au incheiat trilogia dedicata primelor trei grade masonice cu volumul Ars Moriendi, Hiram talmacind maestrului mason. Pe coperta cartii autorii au pastrat forma initiala (maestrul Z si discipolul A), dar in interior amandoi apar ca maestri; sa fie o aluzie la „progresele” facute de discipolul de alta data?

Sefer ha-Zohar/ Cartea splendorii este considerata Biblia cabalismului.

Scrisa in secolul al XIII-lea, aceasta lucrare majora a misticii evreiesti, socotita veacuri de-a randul ca o carte canonica, Zoharul a fost atribuit mai multor autori, paternitatea sa literara facand obiectul multor controverse. Editura Herald a cautat de la infiintare sa umple golul din cultura romana in privinta textelor marilor traditii spirituale neglijate decenii de-a randul.

„Iar ne-am certat aseara! Sotul meu din nou a vorbit la telefon cu acea „colega” care il suna chiar si la 10 seara! I-am spus raspicat: <<Ti-am cerut de nu stiu cate ori sa nu ii mai raspunzi cand te suna seara, dar tu nu ma asculti, de-aia nu mai poti! Nu mai suport! O sa vezi tu ce o sa se intample intr-o zi, am sa plec de acasa! Te-am prevenit, dar tu nu ma crezi! Lasa ca pana la urma o sa vezi tu! Ai auzit?>> Credeti ca m-a ascultat?! Ei bine, nu!!”

Inteleg atat de bine frustrarea...frustrarea de a-i vorbi cuiva ca si cum ai tipa aceleasi cuvinte fara noima intr-un spatiu gol ca sa asculti ecoul. „Alo! Iuhuuu! Alauu!”, repeti intr-o sala goala si - pentru o vreme - te amuza cum cuvintele se intorc la tine exact asa cum le-ai pronuntat; dar numai pentru o vreme. Dupa un timp jocul asta te irita, asa ca renunti la plictiseala de a nu primi inapoi decat propriile cuvinte, ca pe niste scrisori nedeschise si returnate expeditorului.

Eva Pattis Zoja, psihanalist jungian, creatoare a metodei sandwork expresiv si autoarea cartii cu acelasi nume aparuta la Editura Herald, intampina publicul bucurestean pe 8 si 9 mai cu ocazia a doua workshop-uri de neratat pentru orice om pasionat de psihologie. Noi am vrut sa aflam mai multe despre eveniment, dar si despre metoda sandwork expresiv, despre stiinta pe care se bazeaza si despre rezultatele pe care le promite.

Asa ca, in scurtul interviu care urmeaza, te invitam sa citesti raspunsurile Evei Pattis Zoja, acordate in exclusivitate pentru blogul Editurii Herald, despre beneficiile metodei sandwork si despre modul in care terapia prin sandwork te poate ajuta sa vindeci propriile suferinte emotionale.

Alchimia, dincolo de zgura de neintelegeri care a acoperit-o de multe ori, ramane arta de a cauta pretioasa Piatra Filosofala. Oricine va avea curiozitatea sa se apropie de un text alchimic nu va uita niciodata indemnul adresat cititorilor in La Turbe des Philosophes: „Ei trebuie sa ne inteleaga intentia si sa nu se lege de cuvinte”. 

Complicata a fost epoca primelor trei-patru veacuri dupa Hristos. Vremuri nesigure, de sfarsit si de inceput de secol. Si nu e vorba doar despre tectonica politica, militara, culturala si economica, ci poate in primul rand despre razboiul credintelor religioase. Ideile se dovedeau contondente, primind o materialitate nu rareori omucidara. Ideologiile mistice se ciocneau, vechile credinte politeiste, europene si orientale, incepeau sa fie impinse de pe scena imperiala de secta evreiasca a crestinilor, un monoteism cu pretentii de universalitate.

Emotiile sunt parte din noi insine.

Desi de multe ori incercam sa le negam, sa le suprimam sau macar sa le reducem, emotiile (chiar si cele negative) sunt extrem de importante pentru supravietuire. Ele ne orienteaza si ne pregatesc corpul pentru a raspunde mediului inconjurator, in scopul de a ne asigura supravietuirea. Ca o hartie de turnesol care se coloreaza diferit, spectrul emotional va vira catre anumite nuante in functie de mediu. Ph-ul vietii noastre este reflectat de nuanta emotiilor pe care le resimtim: un mediu bun, o actiune „hranitoare”, „nutritiva”, va determina emotii resimtite ca pozitive. Si invers, existenta unor pericole sau a unor necesitati nesatisfacute, se oglindeste in nuanta negativa a sentimentelor noastre.

O personalitate puternica, un exeget cu o solida cultura filosofica, un prolific autor de texte, care si-a asumat rolul de pionierat in promovarea dialogului interconfesional, un deschizator de drumuri in introducerea celor dintai idei si opere ale buddhismului in cultura occidentala, Paul Carus a fost un continuator al monismului lui Baruch Spinoza, dar ulterior va trece de la intelegerea iluminista a religiei la intelegerea idealista a acesteia.

Aceste intrebari par sa ramana constante de-a lungul secolelor existentei speciei umane, traversand filosofia, psihologia si viata zilnica a tuturor, indiferent de spatiul geografic, rasa, sex, religie sau varsta.

Ce relatie exista intre notiunea de ego, gandirea noastra si cautarea fericirii? Cum ne poate ajuta tehnica Sundao-Arta Respiratiei sa ne conectam la corpul si emotiile noastre? Ce trebuie schimbat in abordarea dezvoltarii personale pentru a ne da seama ca suntem un dar in aceasta lume?

O practica a cunoasterii si a iubirii fara pretentii.

Avem bucuria de a va prezenta, intr-un interviu special, noutatea editoriala care va completa prezenta autoarei Daniela Andreescu in cadrul conferintei Mindfulness in viata cotidiana. Despre cartea Acvariul din Ocean, pe larg, in materialul urmator.

Opere apocrife, care s-au bucurat insa de o larga circulatie si apreciere printre iubitorii spiritualitatii de sorginte crestina, „Cartea intelepciunii lui Solomon” si „€žCartea lui Enoh”€ sunt celebrate, astazi, drept unele dintre scrierile cu o influenta majora in conturarea si maturizarea doctrinei Noului Testament.

Simplu spus, mindfulness inseamna sa traim momentul prezent pe deplin, atenti in mod constient la ceea ce gandim si simtim. Mindfulness este un instrument estic pentru rezultate vestice.

Cele mai multe istorii ale filosofiei universale incep cu presocraticii; nu mai departe, celebra lucrare a lui Emile Bréhier, Histoire de la philosophie, este aproape in intregime dedicata spatiului european, exceptie facand un scurt capitol despre filosofia orientala, musulmana si iudaica.

Mircea Eliade nu poate intra in competitie cu acei savanti de teren care practica dimensiunea stiintifica a antropologiei culturale. Acest fapt nu-l face insa imun la adevar, mai cu seama ca in stiintele omului, adevarul este o problema de perspectiva si nu de detaliu.

Prejudecata distruge libertatea spiritului. Orice cliseu care devine dogma inseamna un piron batut cu maxima cruzime in crucea pierderii personale. Alienati, indepartati de sinele nostru adanc si autentic, cu creierul bine spalat de o propaganda insidioasa si omniprezenta, cum ne-am putea apara? Care ar fi armele ca sa infruntam ceea ce Hermann Hesse numea foiletonismul vietii cotidiene? Cum sa ne sustragem curgerii aidoma a zilelor, cum sa ne redescoperim inocenti, liberi si curiosi?

Uneori, in contexte precise, amintirea face bine sanatatii mentale. Da-da, stiu, memoria se apara, functionand selectiv. Ea conserva mai ales aspectele placute, pozitive si ideale, care genereaza confort si optimizeaza chimia buna a sufletului. Si e de la sine inteles ca intimplarile nefaste, suferintele si personajele negative sunt aruncate la cosul de gunoi al memoriei. Doar ca, asa cum subliniat, exista un tip de imprejurare cand memoria isi permite luxul sa fie performanta, retinand exact ceea ce contribuie la descoperirea sau pastrarea aptitudinii de a fi creativ. Aveai sentimentul ca ai uitat ceva ce astazi te poate ajuta? Ai pus intre paranteze un gand, o idee, un argument, care pe moment nu pareau a-ti servi la nimic? Dar astazi, acum, cand ai nevoie de ceea ce aparent ai uitat, cum se face ca imensa biblioteca a memoriei iti serveste rapid adevarul pierdut?

In profunzimile sale psihicul pastreaza inca multe necunoscute, iar supozitia unui materialism „€žfara frontiere”€, dupa care domeniile cunoasterii vor fi cucerite integral, ramane simpla utopie. Secolul al XX-lea a fost marcat de cateva mari personalitati care in abordarea psihicului au privit filosofia ca un partener in masura sa ofere posibilitati de interpretare care sa deschida la randul lor noi perspective. Unul dintre acesti corifei a fost Carl Gustav Jung, redescoperit publicului din Romania in ultimele doua decenii odata cu traducerea si publicarea operei sale. Sub ochii unui public caruia traducerile in limba romana i-au fost interzise, aparea o lume de o stranie frumusete, o lume nebanuita in care se intretaiau explicatii venind dinspre psihologie, psihiatrie, psihologia profunzimilor, filosofie, mitologie, alchimie.