Aparuta de curand in colectia Autobiografia, cartea Libertate in exil reprezinta autobiografia actualului Dalai Lama, liderul spiritual si politic al Tibetului, castigator al Premiului Nobel pentru Pace in anul 1989, in care acesta vorbeste despre copilaria lui in Tibet, descoperirea ca Dalai Lama, numirea ca lider politic al statului si confruntarea cu regimul comunist impus de chinezi, fuga in India si munca sa in sprijinul refugiatilor tibetani, in speranta redobandirii independentei Tibetului. Va invitam sa parcurgeti un fragment despre cum sa cultivam responsabilitatea universala unii fata de altii si pentru planeta pe care o impartasim, bazata pe o inima buna si pe constientizare.

 

 

„Una dintre cele mai productive evolutii care a avut loc recent in lume in ultima perioada a fost cresterea gradului de constientizare a importantei naturii. Nu este nimic sacru sau sfant in privinta acestui lucru. A avea grija de planeta noastra este ca si cum am avea grija de casele noastre. De vreme ce noi, oamenii, venim din natura, nu are niciun rost sa fim impotriva naturii, de aceea spun ca mediul inconjurator nu este o chestiune de religie, etica sau moralitate. Acestea sunt un lux, deoarece putem sa supravietuim fara ele. Dar nu vom supravietui daca vom continua sa actionam impotriva naturii.Trebuie sa acceptam acest lucru. Daca dezechilibram natura, omenirea va suferi.


Mai mult, ca oameni ce traim astazi, trebuie sa ne gandim la viitoarele generatii: un mediu curat este un drept uman la fel ca oricare altul. De aceea este parte din responsabilitatea noastra fata de ceilalti sa ne asiguram ca lumea pe care o transmitem mai departe este la fel de sanatoasa, daca nu chiar mai sanatoasa, decat am descoperit-o. Nu este o propunere atat de dificila pe cat ar putea parea. Pentru ca, desi exista o limita a ceea ce putem noi ca indivizi, nu exista o limita pentru ceea ce ar putea realiza un raspuns universal. Depinde de noi ca indivizi sa facem ceea ce putem, oricat de putin ar fi. Doar pentru ca stingerea luminii la iesirea dintr-o camera pare sa fie neimportanta, nu inseamna ca nu ar trebui sa o facem.
Aici, in calitate de calugar budist, consider ca propria credinta in conceptul de karma este foarte utila in desfasurarea vietii cotidiene. Odata ce crezi in legatura dintre motivatie si efectul ei, vei deveni mai atent la efectele pe care propriile tale actiuni le au asupra ta si asupra celorlalti.

Astfel, in ciuda tragediei continue a Tibetului, gasesc ca exista si mult bine in lume. Sunt incurajat in mod special de faptul ca credinta in consumerism ca scop in sine pare sa lase loc unei aprecieri ca noi, oamenii, trebuie sa conservam resursele pamantului. Acest lucru este foarte necesar. Fiintele umane sunt intr-un anumit sens copiii pamantului. Si, in timp ce pana acum mama noastra comuna a tolerat comportamentul copiilor ei, ea ne arata in prezent ca a ajuns la limita tolerantei sale.

Ma rog ca intr-o zi sa fiu in stare sa transmit acest mesaj de preocupare, pentru mediul inconjurator si pentru cei din jur, oamenilor din China. Din moment ce budismul nu este deloc strain chinezilor, cred ca ii pot servi intr-un mod practic. Predecesorul ultimului Panchen Lama a condus o data o ceremonie de initiere in Kalachakra in Beijing. Daca as face acelasi lucru, nu ar fi fara precedent. Caci, in calitate de calugar budist, preocuparea mea se extinde asupra tuturor membrilor familiei umane si, de fapt, asupra tuturor fiintelor simtitoare aflate in suferinta.

Cred ca aceasta suferinta este provocata de ignoranta si ca oamenii ii fac pe altii sa sufere in cautarea propriei lor fericiri sau satisfactii. Cu toate acestea, adevarata fericire vine dintr-un sentiment de pace interioara si de multumire, care, la randul sau, trebuie realizat prin cultivarea altruismului, a iubirii, a compasiunii si eliminarea maniei, a egoismului si a lacomiei.


Pentru unii, acest lucru poate suna naiv, dar le-as aminti ca, indiferent din ce parte a lumii venim, in mod fundamental suntem cu totii aceleasi fiinte umane. Cautam cu totii fericirea si incercam sa evitam suferinta. Avem aceleasi nevoi si preocupari de baza. Mai mult, noi, toate fiintele umane ne dorim libertatea si dreptul de a ne determina propriul nostru destin ca indivizi. Aceasta este natura umana. Marile schimbari care au loc peste tot in lume, din Europa de Est in Africa, sunt un semn clar al acestui fapt.


In acelasi timp, problemele cu care ne confruntam astazi – conflicte violente, distrugerea naturii, saracia, foametea si asa mai departe – sunt in principal probleme create de oameni. Ele pot fi rezolvate – dar numai prin efort uman, intelegere si prin dezvoltarea unui sentiment de fraternitate. Pentru a face acest lucru, trebuie sa cultivam responsabilitatea universala unii fata de altii si pentru planeta pe care o impartasim, bazata pe o inima buna si pe constientizare.

Acum, desi mi-am gasit propria mea religie budista utila in a genera dragoste si compasiune, sunt convins ca aceste calitati pot fi dezvoltate de oricine, cu sau fara religie. Mai cred ca toate religiile urmaresc aceleasi obiective: cele de cultivare a bunatatii si de aducere a fericirii tuturor fiintelor umane. Desi mijloacele pot sa para diferite, finalitatile sunt aceleasi.


Odata cu impactul din ce in ce mai mare al stiintei asupra vietii noastre, religia si spiritualitatea au un rol mai important in a ne aduce aminte de umanitatea noastra. Nu exista o contradictie intre cele doua. Fiecare ne ofera informatii valoroase cu privire la cealalta. Atat stiinta, cat si invataturile lui Buddha ne vorbesc despre unitatea fundamentala a tuturor lucrurilor."