Locul de nastere al stiintei moderne - Blogul Editurii Herald - Editura Herald

Cum comand cărţi

1Va logati sau creati un cont nou.
2Adaugati un produs in cos si finalizati comanda.
3Beneficiati de transport gratuit pentru comenzi mai mari de 100 RON.

Pentru orice nelamuriri va stam la dispozitie la contact [ @ ] edituraherald.ro. Va multumim!

 

 

Program Showroom

Lu-Vi 9:00 - 17:30

Telefoane

0771-664-320, 021-3194060, 021-3194061

CREARE CONT

Nume complet

*

E-mail

*

Confirmare E-mail

*

Parola

*

Confirmare parola

*

Antispam ( 5 + 3 =)

*

Ati uitat parola?

*

Blogul Editurii Herald

Descopera cartile care te transforma!

  • Acasă
    Acasă This is where you can find all the blog posts throughout the site.
  • Categorii
    Categorii Displays a list of categories from this blog.
  • Etichete
    Etichete Displays a list of tags that have been used in the blog.
  • Bloggeri
    Bloggeri Search for your favorite blogger from this site.
  • Echipe de Blog
    Echipe de Blog Find your favorite team blogs here.
  • Autentificare
    Autentificare Login form
23
Iul

Locul de nastere al stiintei moderne

Postat : în categoria: Noutati Herald
  • Font size: Larger Smaller
  • Imprimați

Muzeul din Alexandria a fost locul de nastere al stiintei moderne. E adevarat ca, mult inainte de infiintarea lui, s-au facut observatii astronomice in China si Mesopotamia; de asemenea, matematica a fost cultivata cu oarecare succes in India. Insa in niciuna dintre aceste tari cercetarea nu a avut o forma unitara si consistenta; in niciuna dintre ele nu s-a facut apel la experimentul fizic. Trasatura caracteristica a scolii din Alexandria, ca de altfel a stiintei moderne, e aceea de a nu se fi limitat la observatie, ci de a se fi bazat pe studiul practic al Naturii.

 

Arhitectii si inginerii greci facusera din Alexandria cel mai frumos oras al lumii antice. Il umplusera cu magnifice palate, temple, teatre. In centrul lui, la intersectia in unghi drept a doua mari bulevarde, inconjurat de gradini, fantani si obeliscuri, se afla mausoleul in care, imbalsamat dupa metoda egiptenilor, zacea trupul neinsufletit al lui Alexandru. Fusese adus cu mare pompa de la Babilon intr-o calatorie funerara ce durase doi ani. La inceput, sicriul fusese din aur masiv, insa pentru ca aceasta dusese la o violare a mormantului, el a fost inlocuit cu unul din alabastru. Insa nu aceste lucruri, nici chiar marele far, Pharos, construit din blocuri de marmura alba si atat de inalt incat focul ce ardea in virful lui putea fi vazut de la multe mile distanta pe mare – Pharos era considerat drept una din cele sapte minuni ale lumii – nu aceste magnifice realizari arhitectonice ne retin atentia: adevaratul, cel mai maret monument al regilor macedoneni ai Egiptului este Muzeul. Influenta acestuia va dainui chiar si dupa ce piramidele vor disparea de pe fata pamantului.

 

 

Constructia Muzeului din Alexandria a fost inceputa de Ptolemeu Soter si incheiata de fiul acestuia Ptolemeu Philadelphus. Era situat in Bruchion, cartierul aristocratic al orasului, in vecinatatea palatului regal. Construit din marmura, era inconjurat de o piata prin care rezidentii se puteau plimba si conversa intre ei. Apartamentele lui sculptate contineau biblioteca philadelphiana si erau ticsite cu cele mai alese statui si picturi. Aceasta biblioteca ajunse in cele din urma sa adaposteasca patru sute de mii de volume1. Mai tarziu, probabil din cauza spatiului inadecvat pentru atat de multe carti, o biblioteca aditionala a fost infiintata in cartierul invecinat Rhacotis, in Serapion sau templul lui Serapis. Numarul volumelor din aceasta biblioteca, numita fiica celei din Muzeu, a ajuns la trei sute de mii. Asadar, erau sapte sute de mii de volume in aceste colectii regale.

 

Alexandria nu era doar capitala Egiptului, era metropola intelectuala a lumii. Pe drept cuvant se spunea ca aici s-au intalnit Geniul Orientului si Geniul Occidentului, iar acest Paris al Antichitatii deveni un focar al risipei mondene si al scepticismului universal. In ispitele acestei societati fascinante, pana si evreii isi uitara patriotismul. Ei abandonara limba stramosilor lor si adoptara greaca.

 

In fondarea Muzeului, Ptolemeu Soter si fiul sau Philadelphus au avut trei obiective in minte: 1. Perpetuarea intregii cunoasteri care exista pe atunci in lume; 2. Sporirea ei; 3. Difuzarea ei.

 

1. Pentru perpetuarea cunoasterii, s-a dat ordin ca bibliotecarul-sef sa achizitioneze pe cheltuiala regelui orice carti ar fi putut. In Muzeu s-a mentinut un grup de copisti a caror datorie era de a executa copii corecte ale acelor scrieri pe care proprietarii nu erau dispusi sa le vanda. Orice carti aduse de straini in Egipt erau trimise imediat la Muzeu si, dupa ce erau facute copii corecte, o transcriere era oferita proprietarului iar originalul era pastrat in biblioteca. De multe ori se platea o foarte mare despagubire pecuniara. Astfel, se spune despre Ptolemeu Euergetes ca, dupa ce-a obtinut din Atena operele lui Euripide, Sofocle si Eschil, le-a trimis proprietarilor copiile lor si o indemnizatie in valoarea echivalenta cu cincisprezece mii de dolari actuali. La intoarcerea din expeditia in Siria, el aduse inapoi in triumf toate monumentele egiptene din Ecbatana si Susa pe care Cambyses si alti invadatori le scosesera din Egipt. Acestea au fost reamplasate in locul lor initial sau adaugate ca ornamente la muzeele lui. Atunci cand operele erau atat transcrise, cat si traduse, se plateau sume de bani pe care le-am putea considera acum aproape incredibile, asa cum a fost cazul cu Septuaginta, traducerea Bibliei comandata de Ptolemeu Philadelphus.

 

2. Pentru sporirea cunoasterii. Unul dintre obiectivele principale ale Muzeului era de a servi drept locuinta unui grup de oameni ce se dedicau studiului, care erau gazduiti si intretinuti pe cheltuiala regelui. Uneori se aseza si el la masa lor. O serie de anecdote legate de aceste ocazii festive au ajuns pana la noi. In organizarea originara a Muzeului, rezidentii erau impartiti in patru facultati – literatura, matematica, astronomie si medicina. Ramurile minore erau in mod corespunzator subordonate unuia dintre aceste domenii generale: astfel, stiintele naturii erau considerate o ramura a medicinei. Un functionar de mare distinctie prezida institutia si avea sarcina generala de a-i sluji interesele. Demetrius Phalareus, poate cel mai invatat om din epoca, care fusese timp de multi ani guvernatorul Atenei, a fost primul investit cu aceasta functie. Sub conducerea sa erau librarul si un birou ocupat de oameni ale caror nume au ajuns pana la noi, ca Eratosthenes sau Apollonius din Rhodos.

 

3. Pentru difuzarea cunoasterii. In Muzeu era asigurata, prin cursuri, conversatii sau alte metode adecvate, instruirea in toate domeniile cunoasterii. Spre acest mare centru intellectual roiau studenti din toate tarile. Se considera ca la un moment dat erau inscrisi nu mai putin de paisprezece mii. Mai tarziu, chiar si Biserica Crestina a primit din randurile lor pe cativa dintre cei mai eminenti Parinti ai ei, precum Clement Alexandrinul, Origen sau Athanasius. Biblioteca Muzeului fu arsa in timpul asediului Alexandriei de catre Iulius Cezar. Pentru a compensa aceasta mare pierdere, cea adunata de Eumenes, regele Pergamului, fu prezentata de Marc Antoniu reginei Cleopatra. Initial, aceasta a fost fondata ca rivala a celei infiintate de Ptolemei. Fu adaugata colectiei din Serapion.

 

Un fragment extras din cartea Istoria conflictului dintre religie si stiinta de John William Draper. Traducere, Cuvant inainte si note de Ovidiu Morar.

Colectia Cogito, coordonata de Luisa Neag (Senior Editor).

 

 

 

Ultima modificare :

Galerie Media

draper-istoria-conflictului-dintre-stiinta-si-religie

Istoria conflictului dintre religie si stiinta

„Istoria conflictului dintre religie si stiinta, lucrare ambitioasa si incitanta, a beneficiat...

39,50 lei

john william draper

John William Draper (1811–1882) s-a nascut in Anglia, dar a trait in America, fiind cunoscut atat pentru realizarile sale in domeniul chimiei si fotografiei, cat si pentru scrierile sale istorice...

COGITO

Nu exista nimic mai captivant si, in acelasi timp, cutremurator, decat marturia unei lupte cinstite intre acea parte a fiintei care inclina catre...

Comentarii

SUS
Cos gol

INAPOI