Filosofia naturala - Intre magie si axioma - Blogul Editurii Herald - Editura Herald

Cum comand cărţi

1Va logati sau creati un cont nou.
2Adaugati un produs in cos si finalizati comanda.
3Beneficiati de transport gratuit pentru comenzi mai mari de 100 RON.

Pentru orice nelamuriri va stam la dispozitie la contact [ @ ] edituraherald.ro. Va multumim!

 

 

Program Showroom

Lu-Vi 9:00 - 17:30

Telefoane

0771-664-320, 021-3194060, 021-3194061

CREARE CONT

Nume complet

*

E-mail

*

Confirmare E-mail

*

Parola

*

Confirmare parola

*

Antispam ( 5 + 3 =)

*

Ati uitat parola?

*

×

Atenție

JUser: :_load: Utilizatorul cu ID-ul 13967 nu a putut fi încărcat

Blogul Editurii Herald

Descopera cartile care te transforma!

  • Acasă
    Acasă This is where you can find all the blog posts throughout the site.
  • Categorii
    Categorii Displays a list of categories from this blog.
  • Etichete
    Etichete Displays a list of tags that have been used in the blog.
  • Bloggeri
    Bloggeri Search for your favorite blogger from this site.
  • Echipe de Blog
    Echipe de Blog Find your favorite team blogs here.
  • Autentificare
    Autentificare Login form
21
Oct

Filosofia naturala - Intre magie si axioma

Postat : în categoria: Noutati Herald
  • Font size: Larger Smaller
  • Imprimați

Nascut in anul in care a murit Galileo Galilei, 1642, Isaac Newton este una din figurile glorioase ale stiintei moderne, socotit de unii ca fiind primul si cel mai mare dintre oamenii  de stiinta ai epocii moderne. A dobindit celebritatea prin modul in care a condus Royal Society, dar si pentru lucrarile sale, din care amintim: De graviatione, 1666; Philosophiae Naturalis Principia Mathematica, 1687; Opticks, 1704; Arithmetica Universalis, 1707; The System of the World, 1728; este si autorul unor carti care nu tin strict de domeniul stiintific: Chronology of Ancient Kingdoms Amended, 1728 si Observations on Daniel and the Apocalypse of St. John, 1733

De curind a   aparut in limba romana o antologie din texte scrise de Isaac Newton:  Filosofia naturala. Texte alese, traducere, note si ingrijire editie Alexandru Anghel,  Bucuresti, Editura Herald, colectia "Cogito", 2015. Sunt texte din Principia, Optica, dar si scrisori, lor alaturindu-se doua eseuri despre gindirea newtoniana scrise de John Maynard Keynes si Alexandre Koyre, ca si prefata lui Roger Cotes la editia a doua a lucrarii Principia. Principiile matematice ale filozofiei naturale si Optica au fost traduse in limba romana in 1956 si 1970, dar de aceasta data florilegiul propus de Editura Herald ii apropie de opera lui Newton pe cei preocupati de filosofia stiintei, de interferentele cu gindirea religioasa, cu planul mai amplu al conceptualizarii, al formularii ipotezelor stiintifice, dar si pe cei care vor sa afle si cum a fost omul Newton.

 

Prima lucrare a lui Newton, De gravitatione, a aparut in 1666 si prefigura Principia; in aceasta lucrare de tinerete nu se intilnesc legi sau teoreme mecanice, dar este interesant de urmarit parcursul, inlantuirea pasilor care l-au dus la elaborarea conceptelor cheie ale definitiilor si legilor generale ale miscarii, teme care se vor regasi in Principia. In epoca nu putini vor fi fost cei care s-au intrebat pentru ce sa cauti concepte fondatoare ale stiintei mecanice dupa Galilei si Descartes? Poate ca si Newton se intreba cum sa elaborezi o "stiinta mecanica" cu concepte care invalideaza orice masurare a fenomenelor; daca spatiul si corpurile nu sint distinse decit de gindire, devine imposibila reperarea in spatiu a pozitiilor succesive ale corpurilor, inceputul si sfirsitul miscarii, masurarea vitezei si efectuarea masuratorilor asupra oricarui fenomen de miscare.

      b2ap3_thumbnail_filosofia_naturala_persp1.jpg                                                 

 

 Pentru omul Newton aceste intrebari si nedumeriri trebuie sa fi fost si mai chinuitoare  deoarece avea o frica paralizanta in a-si rosti gindurile si descoperirile, si mai ales sa le  expuna judecatii celor din jur; iar cind o facea, ajunsese la limita neintreruptei introspectii:  "Darul sau special a fost capacitatea de a intretine neincetat in propria minte o problema pur  mentala pana cind reusea sa o strapunga pana la capat. Cred ca Newton putea intretine o    problema in mintea sa ore, zile sau saptamini intregi pana cand aceasta ii ceda secretul. De  ce il numesc magician? Fiindca a privit intregul univers si tot ce se gaseste in el ca pe o  enigma, ca pe un secret ce poate fi citit prin aplicarea gandirii pure la anumite dovezi,  anumite indicii mistice pe care Dumnezeu le-a presarat prin lume pentru a permite fratiei  ezoterice sa practice un fel de vanatoare filosofica de comori", scrie John Maynard Keynes.

 

 

 

Antologia de texte newtoniene ne apropie de metoda si principiile fundamentale ale filosofiei naturale; Newton isi intemeia studiul pe citeva reguli simple: admiterea doar a cauzelor adevarate si suficiente pentru explicarea fenomenelor; pentru aceleasi efecte trebuie sa atribuim aceleasi cauze; calitatile corpurilor sint acceptate universal, nici sporite, nici diminuate; propozitiile obtinute din fenomene prin inductie trebuie considerate adevarate. Principia este si astazi perceputa ca o carte dificila, dar in egala masura este vazuta ca unul dintre cele mai mari texte ale istoriei stiintei si adevaratul punct de plecare a ceea ce avea sa devina mecanica rationala. 

                                                 

Prin prezentarea legii gravitatii universale, cartea marcheaza o etapa esentiala in  istoria gindirii stiintifice, este desavirsirea transformarii conceptiilor relative la "sistemul  lumii" inceput cu lucrarile lui Galilei. Supunind aceleiasi legi a gravitatiei universale fenomenele ceresti (miscarea planetelor) si terestre (caderea corpurilor), Newton    unifica fizica: aceleasi principii, aceleasi legi se aplica de acum si cerului si pamintului;    physica coelestis si physica terrestris erau identificate si unificate.

b2ap3_thumbnail_newton_joven.jpg

Dupa ce dezvolta ansamblul dinamicii, Newton se ocupa de miscarea corpurilor in medii care opun rezistenta, pentru ca in final sa expuna legea gravitatiei universale. Recladind lumea printr-o matematizare/geometrizare a naturii, mai lasa Newton loc divinitatii? "El domneste peste toate lucrurile nu ca un suflet al lumii, ci ca un domn al universului. Si din pricina stapinirii sale, este numit Domnul Dumnezeu Pantokrator sau Imparat Universal. Dumnezeul suprem este o fiinta eterna, infinita si absolut desavarsita. Domnia unei fiinte spirituale constituie un dumnezeu, o domnie adevarata constituie un dumnezeu adevarat, o domnie suprema - un dumnezeu suprem, o domnie inchipuita, un dumnezeu inchipuit. Iar din domnia adevarata urmeaza ca Dumnezeul adevarat este viu, inteligent si puternic, iar din celelalte perfectiuni, ca este cel viu, inteligent si puternic; iar din celelalte perfectiuni,ca este cel mai inalt sau cu desavirsire cel mai inalt." Mecanismul complicat al lumii, asa cum il intelegea Newton, era unul in care natura si legile sale erau intruparea vointei si ratiunii lui Dumnezeu, "Creatorul tuturor lucrurilor", cel care "a facut lumea si o carmuieste in mod nevazut".

Multa vreme indisociabile, stiinta si filosofia au avut tendinte divergente incepind cu veacul al XVII-lea; atunci, stiinta s-a separat de filosofie si s-a lansat in cucerirea naturii pentru a pune stapinire progresiv pe toate domeniile realitatii, privind incet-incet filosofia de obiectul sau si chiar de legitimitatea sa. In plan general a rezultat o indepartare crescinda si o neintelegere pe masura, multi oameni de stiinta avind tendinta sa considere filosofia o intreprindere sterila, daca nu chiar extravaganta, in vreme ce filosofii priveau constructiile stiintifice ca instrumente utile, dar incapabile sa satisfaca interesele superioare ale ratiunii. Intr-o oarecare masura se repeta disputa despre philosophia ancilla theologiae. Dar in amindoua situatiile neintelegerile nu mergeau catre profunzimea domeniilor de cunoastere, ci erau doar expresia de suprafata a unor sterile dispute despre o neinsemnata suprematie. Disputa a plecat totdeauna de la o presupusa suprematie a unui domeniu asupra celuilat, inainte de a vedea in fiecare elementul fundamental si orizontul catre care tindea cunoasterea, catre care tindea fiecare. Nu suprematia era subiectul dominant, ci alegerea cailor specifice, iar aceasta s-a petrecut in epoca moderna, cind spiritul filosofiei pozitive a inceput sa se pronunte in lume in opozitie evidenta cu spiritul teologic si metafizic. Revolutia galileeana a insemnat si nasterea noii stiinte, a fizicii matematice, care a adus noi descoperiri in studierea naturii, scopul fizicii matematice fiind nu doar facilitarea calcului numeric al diferitelor constante, ci mai ales cunoasterea armoniei ascunse a lucrurilor, iar in aceasta revolutie Newton este numele asezat pe frontispiciul cunoasterii.

Printre alte stiinte ale naturii, fizica prezinta un caz particular, in mod traditional fizica facind pereche cu discursul filosofic, cu metafizica, iar aceasta situatie s-a pastrat pina la Descrates; acesta imagina filosofia ca un arbore ale carui radacini erau metafizica, al carui trunchi era fizica si ale carui ramuri erau intelepciunea. Newton vorbea despre "filosofia naturala", contribuind la o noua definitie a fizicii in raport cu filosofia, care includea mecanica, stiinta miscarii corpurilor. Celebra carte a lui Newton, Principia a fost reeditata de doua ori in timpul vietii autorului, iar aceste reeditari aveau loc acum trei veacuri! In prefata la editia a doua, Roger Cotes scria: "Desfacand astfel portile, el ne-a deschis drumul spre tainele cele mai frumoase ale naturii. Ne-a lamurit in sfarsit atat de clar structura foarte eleganta a sistemului lumii. [...] Asadar, acum putem sa aprofundam mai bine maretia naturii, sa ne bucuram de cea mai placuta contemplare si sa putem cinsti si venera mai mult pe creatorul si stapanul universului."John Maynard Keynes spunea ca in personalitatea lui Newton s-au intilnit Copernic si Faust; ce elogiu mai stralucit adus magicianului care a asezat miscarea corpurilor ceresti in reguli, legi si axiome?

 

 

Ultima modificare :

Galerie Media

Am absolvit Facultatea de Filosofie a Universitatii „Al.I.Cuza” din Iasi in 1979. Am publicat peste o suta de interviuri cu reputati specialisti din lumea francofona din domeniile filosofiei, teologiei catolice si esoterismului. De asemenea, am semnat studii, articole, eseuri si recenzii în: „Opinia studenseasca”, „Luceafarul”, „Analele Stiintifice” ale Universitatii „Al. I. Cuza” din Iasi, sectia filosofie, „Xenopoliana”, „Simposion”, „Vatra”, „Eglise et Vie”, „Dialog Teologic”.

Comentarii

SUS
Cos gol

INAPOI