Blogul Editurii Herald

Mijlocul veacului al XIX-lea a fost, din perspectiva studiilor asupra esoterismului, unul al avantului, al dorintei de a cunoaste si de a descifra „taine”, de a redescoperi comori ale unei lumi uitate cu buna stiinta. Esoterismul a fost supus de-a lungul vremii represiunii, denigrarii si denaturarii; au facut-o autoritatile politice si religioase, din dorinta de a nu lasa sa se raspandeasca doctrine care ar fi indreptat gandurile oamenilor catre alte orizonturi, l-au denigrat cei care neavand acces la textele originale preluau idei contrafacute, evident rauvoitoare, l-au denaturat intelectualii care nu impartaseau ideile vehiculate de alte curente decat cele dragi lor! Pretutindeni si totdeauna a existat un curent de gandire si de existenta care vedea lumea altfel, ca un Mister, ca un vartej de forte spirituale: acesta este esoterismul. Sa ne mai intrebam, asemenea doamnei Marie-Madelaine Davy, „Cui ii este frica de esoterism?”

Modul extrem de complex de a trata educatia, in stransa legatura cu sensul vietii a fost cuceritor pentru mine. Necesitatea educatiei de a cultiva o viziune integrala asupra vietii a transferat pentru mine discutia despre ce fel de educatie ar trebui sa ne preocupe si cum ar trebui sa arate ea, la marele DE CE, si la perpetua reintoarcere de fapt, la noi insine, la cunoasterea de sine, ca sursa principala a unei vieti sanatoase, atat pentru noi, cat si pentru ceilalti. Aici mi se pare esentiala discutia in educatie, la acest mod in care eu, prin prisma educatiei pe care o primesc, ma pot raporta la ceilalti, cum contribui la relatii sanatoase, stiind ca relationarea cu mine insumi si cu ceilalti este un principalul indicator al unei vieti fericite.

Renumit scriitor irlandez, laureat al Premiului Nobel pentru literatura, William Butler Yeats a fost atras de tanar de ocultism si misticism, si marturiseste aceasta chiar in primele randuri ale cartii sale Memorii, traducere din limba engleza de Anca Irina Ionescu, Bucuresti, Editura Herald, colectia „Autobiografia”, 2017, 222 p. In 1886, W.B. Yeats pune bazele Lojii din Dublin a Societatii Hermetice, se imprieteneste cu poetul si pictorul George Russell, preocupat si el de misticism, spre surprinderea lui John Butler Yeats, tatal lui William, care incercase sa-si tina fiul departe de fenomene oculte.

Contemporan cu Albert Pike si Albert G. Mackey, Jirah Dewey Buck, mason si membru al Societatii Teosofice din Cincinnati (America) dar si al celei Internationale, a fost nu numai un membru activ al ordinului masonic, ci si un respectat autor de lucrari consacrate masoneriei. De putin timp, una dintre cartile sale este accesibila si cititorilor romani: Simbolismul francmasoneriei sau Masoneria mistica si marile misterii ale Antichitatii, traducere din limba engleza de Walter Fotescu, cuvant inainte si note de Vasile Zecheru, Bucuresti, Editura Herald, colectia „Arta regala”, 2019.

Traim azi o epoca uimitoare, suntem inconjurati de device-uri, de tehnologii, lucruri, pe care acum 30 de ani doar pasionatii de lecturi sau filme SF le gustau, sub rezerva irealului. In acelasi timp, omul simte o dorinta de reintoarcere, de revalorizare a traditiei. Azi folosim telefoane cu 5G, dar ne bucuram si de rafinamentul unui portelan vechi de cateva secole sau a unei cantari fanariote. In acest postmodernism, oamenii se intereseaza tot mai mult de rugaciunea mintii, de isihasm, de spiritualitatea crestina. Incep sa afle ca isihasmul nu este doar o cale de mantuire /realizare a eremitului, un scop imposibil de atins de catre mirean. Afla ca pentru asta exista o metoda, exista niste surse de informatie… Exista dorinta de a experimenta, de a practica, fie si numai pentru armonizarea, optimizarea propriei vieti.