Blogul Editurii Herald

Lucrarea profesorului Alexandre Moret ”Misteriile egiptene” se refera la stradaniile omului modern de a descifra sensul ceremoniilor si al monumentelor egiptene; s-au utilizat surse multiple (reprezentari din morminte tebane, papirusuri, Textele Piramidelor etc) si s-au facut paralele si cu alte culturi. In esenta mesajul misteriilor pare sa se refere la nemurirea spiritului si ascensiunea constiintei umane catre propria nemurire. Insa pentru a atinge un nou nivel de constiinta mai intai se moare pentru vechea forma de a fi. De aceea evolutia are ca substrat renasterea. Cu siguranta riturile din Misterii isi pastreaza semnificatia ascunsa si asteapta un viitor pentru fi intelese cu adevarat. 

Christopher D. Wallis, licentiat al Universitatii Oxford in Religie Comparata si profesor de sanscrita la Universitatea Berkeley, ne ofera o carte foarte bine scrisa: Tantra Iluminata. Filozofia, istoria si practica unei traditii nemuritoare. Lucrarea este de o rigurozitate aproape academica, dar se diferentiaza de lucrarile aride de acest gen tocmai prin modul implicat si incitant in care abordeaza tema cartii.

Din punct de vedere antropologic Chanoyū este un ritual. Un ritual menit sa restabileasca ordinea lumii. La fel ca multe alte ritualuri. Ceva se intampla, lumea isi pierde echilibrul, raul domina binele si cineva trebuie sa isi assume responsabilitatea de a aduce lucrurile la locul lor. Un act trebuie infaptuit. Un act ritualistic executat de cunoscatori dupa reguli stabilite: Ceremonia Ceaiului.

Ananda Coomaraswamy este recunoscut in prima jumatate a secolului al XX-lea drept unul dintre principalii promotori ai legaturii dintre filosofia occidentala (in special Plotin si Platon) si cea orientala. Intrega sa gandire sta sub semnul a ceea ce numea philosophia perennis, intelepciune ancestrala care nu poate fi redusa nici la un un pur sistem filosofic, nici la religie sau teosofie. Ea transcende timpul si atesta, in fapt, adevarul comun tuturor lucrurilor, fiintelor si realitatilor. Era vorba, asa cum o numea Mircea Eliade, de „traditia primordiala si universala prezenta in orice civilizatie autentica nonaculturata”. (1)

Filosofi prin foc, asa isi spuneau vechii alchimisti, care defineau alchimia ca fiind arta de a filosofa prin foc, cultivand astfel o noua alianta, cea dintre intelepciune si foc. Si nu este vorba despre focul care arde sub athanor, ci despre focul asociat cu inflamabilitatea spiritului, este vorba despre focul-principiu, teoretizat de primii filosofi greci alaturi de celelalte elemente prime, apa, aer si pamant. Heraclit din Efes a fost filosoful grec, aristocrat si extravagant, care a considerat focul ca principiul material prim si unic al universului, un univers, in viziunea sa, intr-o perpetua devenire, intr-un mobilism universal, in care nu ne scaldam niciodata de doua ori in aceeasi apa a unui rau.