Blogul Editurii Herald

Consecintele faptului de a avea un creier social sunt foarte variate; printre ele se numara si faptul ca multe concepte pe care le privim ca fiind reale in mod obiectiv – cunoasterea, memoria, identitatea si realitatea ca atare – sunt, in mare parte, constructe sociale. Unul dintre motivele pentru care lucrurile ne apar ca fiind mai reale atunci cand le experimentam impreuna cu ceilalti este faptul ca experienta realitatii este, in primul rand, un fenomen de natura sociala. Copiii demonstreaza acest aspect intr-o maniera foarte directa ori de cate ori ne spun: „Uite, uite!”, invitandu-ne sa-i privim cum fac roata sau un numar de magie.

Toate marile traditii spirituale au un text fondator, un ansamblu de formule simbolice si rituale prin care fiecare traditie este recunoscuta si particularizata. Pentru Vechiul Egipt, acest text fondator il reprezinta Textele Piramidelor, cel mai vechi corpus esoteric egiptean, gravat pentru prima oara in interiorul piramidei regelui Ounas, ultimul suveran al celei de-a V-a dinastii, acum mai bine de 2300 de ani i.H. Originea acestui text fondator este mult mai veche si coboara pana la inceputurile civilizatiei egiptene. A citi Textele Piramidelor inseamna a parcurge drumurile unui continent in mare parte neexplorat, care ofera inca surprinzatoare peisaje simbolice, afirma cunoscutul egiptolog Christian Jacq. Scrise cu hieroglife, aceste Texte, cele mai vechi din Egipt, nu erau compuse intr-o limba umana, caci acolo erau medou neter, „cuvintele lui Dumnezeu”.

Interpretarea viselor, spunea Freud, este calea regala pentru a ajunge la cunoasterea sufletului, aici gasindu-se si explicatia abundentei cailor de interpretare a viselor din antichitate pana in zilele noastre. Mai vechile interpretari au fost inlocuite de cele datorate psihanalizei, aici detasandu-se prin profunzime cartile lui Freud (Interpretarea viselor) si C.G. Jung (Analiza viselor). In Dictionnaire critique de l’esoterisme, aparut in 1998 la Presses Universitaires de France, articolul reve/vis are cateva intrari: aborigenii Australiei, indienii din America de Nord, Islam; in Dictionar de simboluri, coordonat de Jean Chevalier si Alain Gheerbrant, sunt mai multe deschideri catre locul si fenomenul visului, catre functiile si analiza visului, catre interpretarea si culisele visului. De putin timp, cititorul roman are posibilitatea de a cunoaste care era stadiul cercetarilor despre vis in deceniul al saptelea al secolului al XIX-lea, la anul 1867, citind cartea lui Leon d’Harvey de Saint-Denys, Visele si mijloacele de a le controla. Observatii practice, traducere din limba franceza, prefata si note de Laurentiu Malomfalean, Bucuresti, Editura Herald, 2019, 256 p.,

Asa cum o indica si numele sau [Kuṇḍalini], „energia incolacita avand un corp sinuos”, este asemanatoare unui sarpe, atunci cand sta infasurata si adormita in trupul [fiintei umane]. Sarpele, pe care otrava sa il face de temut, simbolizeaza toate fortele malefice si corespunde de asemenea, atat timp cat Kuṇḍalini zace inerta inlauntrul nostru, energiilor noastre inconstiente, obscure, totodata otravite si otravitoare. Totusi, odata trezite si stapanite, aceleasi energii devin eficiente si ne confera o forta veritabila.

Un extras din capitolul I al cartii Castelul interior - Desavarsirea spirituala sau cele sapte etape ale unirii sufletului cu Dumnezeu de Terasa de Avila, unde se vorbeste despre frumusetea si despre demnitatea sufletelor noastre. Se face o comparatie pentru a se intelege aceasta si se vorbeste despre folosul avut cand le intelegem si cand cunoastem favorurile pe care le primim de la Dumnezeu. Iar poarta acestui Castel este rugaciunea.