Magia la chaldeeni

Marturiile unanime ale antichitatii grecesti si latine, cat si traditiile evreiesti si arabe desemneaza Chaldeea si Egiptul ca fiind cele doua leagane ale magiei si astrologiei constituite ca stiinte, cu reguli fixe, rationale si formulate sistematic, asa cum s-au substituit acestea, incepand dintr-o anumita epoca, practicilor mai putin rafinate si poate mai putin savante ale goetiei si divinatiei primitive.

Istoria anumitor credinte si superstitii constituie unul din capitolele cele mai stranii, dar nu mai putin importante, ale istoriei spiritului uman si al evolutiei acestuia. Oricat de ciudate ar fi fost reveriile magiei si ale astrologiei, oricat de departe suntem noi acum, datorita progresului stiintelor, de ideile pe care le-au inspirat, aceste conceptii au exercitat asupra oamenilor, vreme de multe secole, si pana intr-o epoca destul de apropiata de a noastra, o influenta prea adanca si decisiva pentru a fi neglijate de cel care incearca sa delimiteze etapele intelectuale de evolutie a umanitatii.

Francois Lenormant

*

La Magie chez les Chaldeens et les origines accadiennes aparea la finele secolului al XIX-lea, adica in perioada de maxima glorie a unei stiinte ce starnea tot mai multe pasiuni si adeziuni culturale. Este suficient sa ne amintim ca Istoria arheologiei a lui Alexandru Odobescu, cartea care va sta la temelia monumentalei Tezaurul de la Pietroasa, va aparea la doar trei ani de la publicarea cartii lui Lenormant. Recentele descoperiri arheologice de la acea vreme, cat si tot mai concentrata atentie asupra culturii si civilizatiei chaldeo-babiloniene, puneau o noua lumina asupra efortului de intelegere si decodare a miturilor si credintelor oamenilor din nordul bazinului Golfului Persic. Meritul fundamental si indrazneala cartii lui Francois Lenormant proveneau din faptul ca arheologul francez oferea una din primele incercari de intelegere si interpretare a civilizatiei, numita de el, sumeriana, prin prisma evolutiei acestei culturi akkadiene de la magie, superstitie si vrajitorie, la religie si cult sacru, intr-o sinteza naucitoare.

CUPRINS

Cuvant inainte de Constantin Daniel 

Capitolul I .................................... 23

Magia si vrajitoria la Chaldeeni

Primul document despre magia chaldeeana. Bogatia demonologiei chaldeene. Demoni, genii, spectre, fantome, vampiri. Groaza de demoni in care traiau popoarele in antichitate. Distinctia intre magia alba si magia neagra, intre magia favorabila si vrajitorie.

Capitolul II .................................... 90

Magia egipteana si magia chaldeeana

Diferitele tipuri de magie. Egiptul si Chaldeea sunt locurile de origine ale magiei. Raportul magiei egiptene cu doctrinele escatologice. Diferentele esentiale dintre magia egipteana si magia chaldeeana.

Capitolul III .................................... 130

Religia chaldeo-babiloniana si doctrinele sale

Religia oficiliala a Chaldeei si Bibilonului in sistemul sau definitiv. Acest sistem religios inalt este opera unei mari reforme religioase, analoaga celei a brahmanismului.

Capitolul IV .................................... 155

Sistemul religios al cartilor magice din Akkad

Cartile magice din Akkad nu au la baza religia chaldeo-babiloniana. Religia din Akkad este o religie a spiritelor elementare. Zeii si spiritele la popoarele turaniene.

Anexe .................................... 230

Bibliografie 

Index 

Nota despre autor 

Mesopotamia, cronologia lor