Publicarea fundamentalei lucrari a lui Hierocles din Alexandria inlesneste contactul cu unul dintre cele mai remarcabile spirite ale acelei savante scoli filosofice, care a fost, alaturi de Proclus, Damascius, Olympiodor si Simplicius, ultima glorie a scolii ateniene si a geniului pagan.

Desi a trait si a invatat (in sec. al V-lea d. Hr.) in Alexandria, Hierocles era deja patruns de spiritul care insufletea ultima scoala filosofica a Antichitatii, scoala din Atena, ultimul efort al unei gandiri pe care triumful crestinismului o va izgoni din incinta ce i-a fost adevaratul leagan. Telul pe care si-l propusese aceasta scoala era de a consolida, prin eruditie filosofica, prin cunoastere teologica si prin stiinta interpretarii textelor vasta sinteza inceputa deja de scoala din Alexandria.

Dar cine a fost Hierocles? Din pacate, nu stim mare lucru. Faptul cel mai remarcabil pe care il cunoastem despre viata sa este povestit in Suidas: „Hierocles era filosof si [cetatean] alexandrin. El reunea gandirea cea mai inalta cu un mod de exprimare maret si direct; el stralucea prin usurinta limbajului si era atat de inspirat in alegerea sensului cuvintelor si frazelor sale, incat isi incanta de fiecare data auditoriul."